Fermierii, mai mult indiferenţi la fondul mutual

Ministerul Agriculturii intenţionează să înfiinţeze, până la jumătatea acestui an, un fond mutual prin care să-i asigure pe fermieri faţă de riscurile mai greu de anticipat, neacoperite de poliţele curente de asigurare.

Daniel Constantin este optimist cu privire la acest proiect, în timp ce agricultorii susţin că ministerul ar trebui să ţină seama şi de părerile lor când elaborează proiectele de acte normative. În cazul fondului mutual, de exemplu, primul draft realizat după modelul francez nu includea seceta şi îngheţurile de iarnă, se plânge Nicolae Sitaru, fostul preşedinte al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). El susţine că oficialii de la minister au promis că vor rezolva această problemă, însă rămâne de văzut dacă chiar se vor şi ţine de cuvânt.

Nu e inclusă seceta, nu ne interesează, spun fermierii

Agricultorii, în schimb, împărtăşesc mai puţin optimismul ministrului cu privire la viabilitatea acestui fond mutual. Ei cred că, în loc de fond, ministerul ar fi creat, mai degrabă, o bancă a micilor fermieri, care le-ar fi mult mai utilă.

„Fermierii noştri nu prea au timp de lucruri de-astea. Ei sunt mai mult în câmp. Nu cred că acest fond va avea vreun mare succes. Pe noi nu ne ajută cu mare lucru. N-avem nicio treabă. Dacă se făcea o bancă pentru agricultori cu credite pe zece ani, cu perioadă de graţie şi dobândă subvenţionată, ne-ar fi interesat, dar aşa... Ce să zic, dacă nu asigură seceta, nu ne interesează aflatoxina care există de zeci de ani în România. A fost un scandal gratuit“, consideră Ioan Nechifor, preşedintele Asociaţiei Grup Est Huşi, judeţul Vaslui.

Şi Samson Popescu, un agricultor din Timiş, priveşte mai degrabă cu scepticism intenţia celor de la Agricultură. „Din punct de vedere teoretic, se pare că totul merge bine. Nu neg că propunerea ministrului nu s-ar face. După Revoluţie, toţi guvernanţii au promis tot felul de lucruri care nu s-au realizat. Dacă fondul mutual ar funcţiona, va fi un avantaj pentru fermieri, însă eu sunt sceptic. Chiar vreau să văd că se va face un astfel de fond“, spune Popescu, care are în administrare circa 300 ha de teren agricol.

Cât despre intenţia Ministerului Agriculturii de a-i convinge pe agricultori să contribuie la acest fond, Popescu spune că este un lucru greu de realizat. „Sunt nişte idei care se nasc moarte. Ca să vină fermierul cu bani la fond e mai greu. Ar trebui să ajungă la fond banii plătiţi de agricultori drept impozit către stat“, mai spune Popescu. Fermierul exploatează 300 ha de teren agricol, arendat în mare parte de la „orăşenii“ care au moştenit pământ la Cărpiniş, judeţul Timiş. Principalele culturi înfiinţate sunt cele de porumb, unde obţine şi 12 tone/ha în anii buni, grâu şi floarea/soarelui.

Unii apreciază proiectul

Gheorghe Lămureanu, un fermier din judeţul Constanţa, pare încântat de ideea celor de la Agricultură de a constitui un astfel de fond,

„Sunt încântat că, după 23 de ani de la Revoluţie, s-a gândit cineva în România la această formă de ajutor pentru fermieri. Este o idee extraordinară, mai ales că ne putem ajuta noi între noi, fermierii“, susţine Lămureanu. În loc să plătească asigurări către firmele de profil, agricultorii pot veni aici, declară Lămureanu.

Doru Andrici, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Botoşani, spune că este foarte important ca ministerul să găsească o metodă transparentă de funcţionare a fondului pentru a nu se naşte tot felul de suspiciuni.

„Este o idee bună. Uitaţi, câte un pic, câte un pic, adunăm de la toţi şi îl ajutăm pe cel aflat la necaz. Numai că trebuie găsită o metodă transparentă de funcţionare a fondului, care să nu ridice suspiciuni. În caz de secetă, de exemplu, acest fond n-ar funcţiona pentru că aici arealul afectat este mare, e o zonă întinsă, cu mulţi fermieri afectaţi“, crede Andrici. Agricultorii se tem că şi de această dată ar putea fi „uitat“ riscul de secetă.

„Este bine-venit un astfel de fond, cu contribuţia tuturor factorilor implicaţi. E adevărat că fermierii sunt decapitalizaţi, dar ar fi şi mai tare afectaţi dacă ar da vreo calamitate peste ei. Numai că ar trebui să cuprindă toate riscurile, iar cel mai important este riscul de secetă. De ce să nu cuprindă şi seceta?“, se întreabă Ilie Popescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Olt.  

Ioana GUŢE

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013