reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Nov 2019

Primăvara rece şi ploioasă a întârziat semănatul cu aproape 14 zile

După manual, pentru culturile de primăvară, epoca optimă de semănat este atunci când, în sol, la adâncimea de încorporare a seminţei, se realizează temperaturi mai mari de 8 grade Celsius, în cazul florii-soarelui, şi 8-10 grade Celsius, pentru porumb. Calendaristic, aceste condiţii corespund  perioadei 1-20 aprilie, pentru estul, sudul şi vestul ţării, şi 15-30 aprilie, pentru zonele din nord. Din punct de vedere pluviometric,  meteorologii au indicat, în prima jumătate a lunii, cantităţi de precipitaţii situate peste mediile multianuale în majoritatea zonelor de cultură, iar în a doua parte ploile au căzut peste normalul perioadei în centrul şi nordul ţării. Temperaturile au fost sub limitele normale până în 16 aprilie, cu mici excepţii în sud-vest şi vest, abia după această dată solul acumulând necesarul de 8 grade Celsius. Aşadar, în această primăvară clima a decalat semănatul, suprapunând  campaniile pentru înfiinţarea culturilor. La ora la care realizăm acest material (ultima decadă a lunii aprilie), din datele culese de revista noastră, nu se semănase, în medie, mai mult de 30% din suprafaţa destinată florii-soarelui şi porumbului. Cu ce efect, ne spus specialiştii.

Brăila: „Dacă nu terminăm campania până la 1 mai, degeaba mai semănăm“

La Brăila, ing. Costică Măcelaru, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli, prevesteşte vremuri nu tocmai bune, dacă şi prognozele meteo, care anunţă secetă în jumătatea a doua a lunii iunie, iulie şi parţial august, se confirmă: „În zona noastră, la 1 aprilie, de obicei terminăm semănatul florii-soarelui, iar în 6-7 aprilie, la porumb. Or, noi abia acum suntem la primele seminţe pentru ambele culturi. Ce efect are această întârziere de 12-15 zile asupra recoltei? Teoretic, n-ar trebui să ne îngrijoreze foarte mult, dacă restul anului va fi bun. Dacă o să avem însă secetă în iunie-august, aşa cum s-a prognozat, se complică lucrurile, fiindcă temperaturile mari şi lipsa apei vor surveni în fenofaze sensibile de creştere a plantelor, cu efect direct asupra producţiei.“ Din totalul suprafeţei înscrise în asociaţie, de 150.000 ha, abia dacă s-a însămânţat un procent de 15% din teren. Totuşi, campania se va termina în 10 zile: „Se seamănă 24 din 24 de ore, fără exagerare. Fermierii care dispun de utilaje performante lucrează şi noaptea. Ideea este să punem sămânţa în pământ până la 1 mai, altminteri, degeaba mai semănăm.“ Pe de altă parte, fermierii nici n-au avut cum să se mai reorienteze asupra soiurilor, dat fiind faptul că aprovizionarea au făcut-o din timp. Agricultorii brăileni folosesc în general hibrizi Pioneer, Monstanto, LG, KWS – pentru porumb şi Pioneer, LG şi KWS – la floarea soarelui.

Întârzieri de 14 zile în Dolj

În ferma sa, ing. Constantin Iancu, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli Dolj, abia intrase la semănat pe data de 17 aprilie:

„În anii normali din punct de vedere hidric şi termic, începem semănatul florii-soarelui de pe 25 martie, iar la porumb, în jur de 10 aprilie lucrarea este finalizată. Avem aşadar o întârziere de minimum 7 zile la porumb şi, în medie, de 14 zile la floarea-soarelui. Nu anticipez să se termine semănatul mai devreme de 3 săptămâni (n.n. - 8  sau 10 mai), asta dacă nu va mai ploua, ceea ce înseamnă că, la porumb, ne vom duce cu recoltatul în toamnă. Tot ceea ce sper este să nu se adeverească prognoza ANMR, care anunţă caniculă în vară; dacă va fi, aceasta va prinde planta nedezvoltată.“

La Arad, fermierii nu-şi fac griji prea mari

Ing. Ioan Andru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli ARAGRA 2008 Arad, ne-a spus că, din punctul său de vedere, cel puţin în zona de vest, culturile nu sunt grav întârziate. Dimpotrivă, crede domnia sa, „am exagerat noi în ultimii ani şi am forţat semănatul înainte de 10 aprilie. În mod normal, vorbind despre porumb, perioada optimă este 15 aprilie, iar floarea-soarelui merge după porumb, fiindcă, având o perioadă de vegetaţie mai scurtă, scapă de atacul unor boli, evitând suprapunerea unor factori climatici cu o anumită perioadă din dezvoltarea plantelor.“ Probleme ar putea fi doar în perimetrul Chişinău-Criş, acolo unde apa a băltit la suprafaţa solului şi nu s-a putut intra la lucru. „Să admitem că o să fie o întârziere de şapte zile, ceea ce nu-i capătul pământului“, a mai spus preşedintele Andru. Un rol important în această ecuaţie climatică îl joacă şi inspiraţia fermierilor în a-şi alege hibrizii. În cazul de faţă, aceştia au fost aduşi din Austria, iar o parte sunt hibrizi Pioneer.

Prahova, sub 30% semănat

În Prahova, potrivit directorului executiv al DAJ, ing. Aurel Anghel, la porumb se semănase sub 20% din suprafaţa planificată, iar la floarea-soarelui, în jur de 30%. Întârzieri mari s-au înregistrat în sud-estul judeţului, care corespund şi celei mai întinse zone propice culturilor vegetale, acolo unde solul este mai rece şi apa freatică, la suprafaţă. Temperaturile joase din primele două decade ale lunii aprilie şi precipitaţiile abundente  au întreţinut şi sporit aceste caracteristici. Aurel Anghel ne-a spus însă că nu atât întârzierea de la epoca optimă reprezintă o problemă de nesurmontat, cât suprapunerea campaniilor de semănat, realitate căreia nu-i fac faţă toţi fermierii, sub aspectul numărului de utilaje pe care le au la dispoziţie. În Prahova, în mod normal, campania de primăvară se încheie în jur de 20 aprilie, iar acum se va prelungi probabil până pe 1 mai, întârzierea fiind, aşadar, de 10 zile.

Bacău: semănat împiedicat de temperaturile scăzute

La Bacău, fermierii abia intraseră cu utilajele la pregătirea solului. Ing. Daniel Ciobanu, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli: „Problema este că în zona noastră vremea este  răcoroasă, terenul umed, iar solul n-a acumulat temperatura optimă pentru germinarea seminţei. Degeaba semănăm dacă nu s-a încălzit pământul. Am câţiva colegi care s-au grăbit să însămânţeze acum vreo săptămână şi cred că vor fi nevoiţi să întoarcă suprafeţele.“ Anii trecuţi, până în 15 aprilie, cultura de floarea-soarelui era  înfiinţată pe toată suprafaţa. În privinţa porumbului, nu există întâr­zieri, în jumătatea de nord a Moldovei nesemănându-se mai devreme de 20 aprilie, ceea ce înseamnă că epoca se încadrează în cea optimă. „Ambele plante au capacitatea de a recupera în timp vegetaţia, dar problema este că hibrizilor pe care-i avem la dispoziţie (Monsanto, Pioneer şi KWS) le plac temperaturile mai ridicate la semănat, sunt iubitori de căldură, exact ceea ce nu avem noi acum. Fermierii testează în fiecare an câte doi-trei hibrizi, să găsească însuşirile cele mai potrivite, dar cumulativ nu le obţinem pe toate, date fiind şi capriciile climei, cu ani ba secetoşi, ba ploioşi, ba caniculari, ba reci.“ Inginerul Ciobanu se teme, dacă semănatul va întârzia prea mult, să nu se repete experienţa anului trecut, când plantele nu au apucat să lege până la intrarea în secetă, fapt care a condus la pierderi uriaşe de producţie. În clipa de faţă, umiditatea este optimă în stratul fertil de 0-40 cm şi satisfăcătoare, de la 40-80 cm. Mai jos însă nu există pic de rezervă. Acesta este motivul pentru care pe fermieri îi îngrijorează o eventuală secetă în vară.

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.9, 1-15 MAI 2013