Lumea satului 750x100

update 20 Oct 2020

Micile ferme zootehnice, în sapă de lemn

Distanţa dintre marii fermieri şi cei mici este mai accentuată ca niciodată, pe fondul accesului limitat la fondurile europene. O recunosc chiar oficialii de la Agricultură, care anunţă o serie de măsuri pentru scoaterea din starea de subzistenţă a celor din urmă. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, vorbeşte chiar de un fond de creditare pentru dezvoltarea micilor ferme zootehnice.

Fond de creditare pentru crescătorii de animale

Pentru a ajuta micii fermieri care nu dispun de bani pentru investiţii, dar şi autorităţile locale care se blochează de multe ori în implementarea proiectelor din lipsa fondurilor, Ministerul Agriculturii a demarat discuţii cu mai multe bănci pentru a crea un fond de creditare care să fie pus la dispoziţia lor. Daniel Constantin spune că distanța dintre marii și micii fermieri s-a mărit şi din cauza fondurilor europene, mai ales că au fost puţini cei care le-au putut accesa. Acest lucru se vede cel mai bine în sectorul bovinelor, unde există circa 1,2 milioane de capete de animale. În fermele organizate, în acest moment sunt doar 100.000 de bovine, în timp ce 800.000 de animale se află în gospodării de unu-două capete, spune ministrul.

„Sub acest aspect, cred eu că trebuie să facem mai mult, astfel încât să întărim clasa de mijloc din România. Am avut discuții cu băncile și ceea ce încercăm să facem este, pe de-o parte, să creăm un fond de creditare, un fond tampon, care să fie la dispoziția micilor fermieri, care nu au capacitatea de a asigura cash-flow-ul (...), atunci când vorbim de proiectele pe care vor să le implementeze. În egală măsură, acest fond va fi și la dispoziția autorităților locale care se blochează de foarte multe ori (...), de exemplu atunci când sunt probleme la comunele din România legate de lipsa banilor pentru TVA“, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Fermierii, reticenţi

Accesul dificil al agricultorilor români la instituţiile de finanţare, spre deosebire de cei străini, pentru care creditarea se face oricum în condiții mai avantajoase, creează concurență neloială între fermierii autohtoni şi cei din afară. Mai mult, micii fermieri locali sunt deja înglodați în datorii, așa că este puțin probabil să poată accesa credite de la bănci.

„Singura șansă pentru țărani este banca… Numai că noi plătim o dobândă de 10%, iar un austriac una de 3%. Și, chiar și așa, nu ne dă nimeni credite. Nu avem nicio soluție. Capitalul e în mâna lor. Nu ne mai vedem viitorul. Tocmai pentru că nu pot lua bani din bănci, 80% dintre fermieri apelează la credit furnizor“, a declarat președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Bacău, Daniel Ciobanu.

Fermierii susțin că s-a ajuns la această discrepanță între micii fermieri și marile ferme tocmai ca urmare a „feudalizării“ fondurilor europene, termen consacrat chiar de oficialii Băncii Naționale a României (BNR), care au atras atenția asupra acestui pericol în nenumărate ocazii. Oficialii BNR au arătat că s-au creat adevărate filiere prin care autoritățile județene dirijează acești bani către clientela politică. De aceeași părere sunt și asociațiile de fermieri.

„Fondurile europene sunt câștigate mereu cam de aceiași în fiecare județ. Multe dosare sunt declarate neeligibile, chiar dacă rămân bani. Nu există un sistem de monitorizare a celor care își fac treaba defectuos sau cu rea-voință“, a adăugat Daniel Ciobanu.

Agricultorii susțin că fondurile europene nu pot fi accesate de fermele mici sau medii, ci doar de marii fermieri care dețin complexe integrate, au conexiuni politice și accesează alte linii de finanțare.

„Fondurile europene nu pot fi accesate de fermierii mici sau medii. Este o iluzie. Munceşti la întocmirea proiectului 1-2 ani, iar apoi constați că nicio bancă nu-ți finanțează partea ta de 20-30%. Apoi, consultantul trebuie plătit, chiar dacă tu nu ai certitudinea că proiectul este eligibil. Clauzele de eligibilitate se schimbă mereu. Eu nu cunosc cazuri de fermieri mici care să fi avut succes cu fondurile europene“, a declarat Ion Mănăilă, președintele Asociației de Marketing și Consultanță Agricolă „ASOMAR“ Teleorman.

Fermierii consideră că, după sistemul actual, un agricultor are nevoie de foarte mulți bani pentru a se gândi să acceseze fonduri europene, spre deosebire de țările occidentale, unde aceștia primesc asistență din partea statului pe toată perioada derulării proiectului cu fonduri europene.

„În Spania, de exemplu, lucrurile stau cu totul altfel. Ei au niște proiecte standard pentru micii fermieri. Venea omul și zicea: am cinci hectare de teren și o vacă. La ce proiect m-aș putea încadra? Și autoritatea de acolo îi făcea toate actele pe loc, nu trebuia să mai alerge pe la zeci de instituții pentru tot felul de documente“, a mai spus Ciobanu.

Bani din ce în ce mai puţini pentru ovine

Acesta adaugă că ministerul are în vedere şi sprijinirea crescătorilor de oi, afectaţi de creşterea preţurilor la furaje.

„Am discutat și despre sectorul ovinelor, acolo unde se simte nevoia de a avea un sprijin mai mare. Furajele au crescut și pentru ovine și pentru bovine din cauza secetei generalizate la nivel global – Rusia, Statele Unite, Europa și atunci sigur că activitatea a fost afectată. Solicitarea pe care am făcut-o la Bruxelles ca în zonele defavorizate să avem o plată suplimentară de 4,5 euro a fost primită bine de sector pentru că în aceste zone defavorizate, montane, submontane avem în jur de 1,5 milioane de capete de ovine“, a spus Constantin.

În ceea ce priveşte crescătorii de oi, aceştia apreciază că sectorul este în colaps nu doar din cauza subvențiilor foarte mici şi a creșterii prețului la fân și cereale, ci și ca urmare a restrângerii piețelor de export.

„Gândiți-vă că deștepții care au negociat subvenția pentru creșterea oilor au luat în calcul un efectiv de 5,88 de milioane de capete pentru care UE a alocat 78 milioane de euro. Numai că, în realitate, în România avem 8 milioane de capete, așa că subvenția este ridicolă comparativ cu cea primită de crescătorii străini. Ca și cum acest dezastru nu era suficient, am auzit că se discută chiar reducerea treptată a plafonului de 78 milioane de euro cu 10% în fiecare an. (...) Acum doi ani prețul porumbului era de 6,5 lei pe kilogram, iar kilogramul de carne de miel se vindea cu 11 lei. Anul trecut porumbul era un leu, iar kilogramul de miel 9 lei. Unde mai pui că în 2012 kilogramul de fân a fost mai scump decât kilogramul de porumb, lucru care nu s-a întâmplat în 25 de ani de când mă ocup de creșterea oilor“, a declarat Nicu Cioranu, unul dintre cei mai mari crescători de ovine din România.

Și, cum un necaz nu vine niciodată singur, au mai fost pierdute şi câteva pieţe externe din diferite motive.

Fonduri mai mari pentru bunăstare

Solicitările venite din partea fermierilor în ceea ce privește fondurile pentru bunăstarea animalelor au depășit cu mult sumele alocate acestui program, susţine Daniel Constantin, care vorbeşte de un necesar de 200 milioane de euro pe an pentru crescătorii de porci şi păsări.

„La bunăstarea pentru sectorul de porc și pasăre, unde banii pe care îi avem din fonduri europene, din programul național de dezvoltare rurală nu erau suficienți, solicitările venite de la sector erau mult mai mari și le-am promis, am identificat deja soluții astfel încât să suplimentăm din fonduri europene astfel încât toate cererile care s-au depus de către crescătorii de porci și de păsări să fie satisfăcute și în acest an și în perspectivă. Vom avea nevoie de 200 milioane de euro an de an pentru a sprijini acest sector“, a declarat Constantin.

Mihai POPESCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013