reclama youtube lumeasatuluitv

Noul Cod Silvic, contestat de societatea civilă

Pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor există două proiecte legislative importante pentru domeniul silvic. Primul vizează modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 (Codul Silvic), iar al doilea, modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. În timp ce toată lumea este de acord cu înăsprirea pedepselor pentru diminuarea furturilor de masă lemnoasă, noua formă a Codului Silvic este contestată de societatea civilă.

Prin amendamentele pe care le conţin, se consideră că cele două iniţiative legislative nu aduc beneficii domeniului reglementat, ci dimpotrivă, creează breşe în cadrul legal, ce pot duce la degradarea pădurilor României. Întrucât punctele de vedere cuprinse în rapoartele de admitere ale Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice nu coincid cu cele ale Guvernului, s-a solicitat retrimiterea iniţiativelor legislative la Comisie, în vederea corelării acestora. Datele societăţii civile arată că, în anii 2000-2011, suprafaţa forestieră totală despădurită şi degradată a fost de peste 280.000 ha (aproximativ 28.000 ha/an), jumătate din aceste păduri aflându-se în arii protejate. În aceeaşi perioadă, în România au existat peste 30.000 de cazuri de tăieri ilegale de arbori care s-au soldat cu sancţiuni, precum amenzi contravenţionale sau dosare penale, în funcţie de gravitatea faptei. Potrivit datelor oficiale, suprafaţa acoperită cu păduri din România este de 29%, faţă de 42%, media Uniunii Europene.

Gestionarea durabilă a pădurilor

„Prin noul Cod Silvic, dorim să protejăm mai mult pădurea şi să o exploatăm corespunzător, durabil. Ştiu că cei mai mulţi dintre silvicultori sunt de bună credinţă, specialişti, cărora le mulţumesc pentru activitatea depusă. Însă există unii angajaţi ai ocoalelor silvice, atât de stat, cât şi private, care se gândesc, mai degrabă, la alte tipuri de beneficii decât cele legale“ – a declarat Lucia Ana Varga (foto), ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, în cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, prezentă pe un şantier de împădurire din apropierea Capitalei.

Domnia sa a adăugat că există determinarea şi voinţa politică pentru a îndrepta lucrurile, a proteja pădurea, astfel încât noi toţi să ne bucurăm de ea, ca simpli cetăţeni.

În opinia sa, Legea nr. 46/2008 trebuie modificată, pentru că, atunci când a fost promovată, a fost privită numai din perspectiva economică, a exploatării masei lemnoase. Noua lege va fi centrată pe gestionarea durabilă a pădurilor. Acest lucru nu exclude explorarea, dar trebuie făcută în aşa fel încât şi generaţiile următoare să beneficieze în egală măsură de pădure.

Proiectul de modificare a fost discutat cu organizaţiile patronale, sindicale şi cu reprezentanţi ai ONG-urilor.

„Sper ca noul Cod Silvic să fie acceptat de toată lumea. Există un dialog şi cu parlamentarii care au început să înţeleagă importanţa modificării acestei legi. (...) Vrem să facem un Cod Silvic aliniat la prevederile din alte ţări din Europa şi, de aceea, tocmai pentru că schimbă radical conceptul de a gestiona durabil pădurile, va fi nevoie de sprijinul a cât mai multor instituţii şi a opiniei publice. (...) Va urma o serie de dezbateri atât în Bucureşti, cât şi în ţară, mai ales în zonele în care furtul de masă lemnoasă a fost mai accentuat“ – a spus Varga.

Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură consideră că, odată cu modificarea legislaţiei, numărul de dosare penale pentru nereguli înaintate Parchetului să aibă finalitate, pentru a descuraja furtul. În plus, a menţionat că intenţionează să redea dreptul jandarmilor de a face controale în pădure.

De asemenea, a afirmat că altă problemă pentru care este necesară modificarea Legii nr. 46/2008 se referă la faptul că pădurile se pot tăia în avans faţă de amenajamentele silvice, ceea ce, din punctul de vedere al specialiştilor, este de nepermis.

Din păcate, dna ministru s-a ferit să dea exemple concrete de majorare a sancţiunilor sau să răspundă unor afirmaţii critice venite din partea societăţii civile. Însă a precizat că pădurile nu trebuie incluse în intravilan, aşa cum s-a dorit iniţial, prin noua legislaţie.

Unele păduri vor dispărea?

Societatea civilă consideră că modificările Legii nr. 46/2008 vor aduce prejudicii sistemului silvic şi codrilor României, din cauza unor erori grave.

„Reducerea condiţiilor privind scoaterea unor suprafeţe împădurite din circuitul forestier, aflate pe proprietăţi private, va aduce grave prejudicii pădurilor. La ora actuală, legea prevede ca aria scoasă să nu depăşească 5% din suprafaţa totală a pădurii. În noul Cod Silvic se va accepta scoaterea a 200 mp, pe fiecare proprietate“ – ne-a declarat Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor (FAP).

În această situaţie, orice pădure proprietate particulară poate fi dezmembrată şi împărţită în mai multe loturi, de 500 mp sau 1.000 mp, pe care să se construiască vile ori case de vacanţă. Practic, pădurile din apropierea oraşelor vor dispărea în mod legal. „Noi dorim ca toate pădurile României să fie administrate unitar, aşa cum sunt cele din Germania. Acolo există o unitate silvică a statului, care administrează atât pădurile statului, cât şi pe cele private. Cei care lucrează în acest domeniu sunt consideraţi funcţionari publici şi sunt plătiţi de la bugetul de stat. Astfel, se asigură o gospodărire durabilă. Eu am certitudinea că modelul german ar fi benefic şi pentru România, ar fi o speranţă pentru pădurile noastre, de a nu fi distruse“, a spus preşedintele FAP.

Exemple de completări necesare

Federaţia pentru Apărarea Pădurilor a făcut o listă extrem de lungă cu observaţii la noua legislaţie, care numără aproape 35.000 de caractere, din care prezentăm numai unele aspecte, pentru că spaţiul nu ne permite.

În unele cazuri, FAP solicită menţinerea textelor actuale, cum ar fi articolele 37 şi 41, referitoare la scoaterea terenurilor din fondul forestier naţional. La altele este recomandată forma adoptată de Senat.

La Articolul 30, alineatul (5), se cere ca lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi plantaţiilor, precum şi de îngrijire a arboretelor să se realizeze de ocoale silvice şi persoane juridice, atestate de către o comisie care să funcţioneze în cadrul asociaţiilor şi organizaţiilor profesionale cu recunoaştere naţională.

La Articolul 88, alineatul (3), FAP consideră că „Lucrările de împădu­rire a terenurilor degradate vor fi susţinute de Statul Român din Fondul de Mediu“.

Art. 109, alin. (1), referitor la infracţiunea păşunatului în păduri: „Pedepsele cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau amenzile pot fi convertite în muncă în interesul comunităţii la lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi plantaţiilor şi de îngrijire a arboretelor.“

Aceeaşi cerinţă se repetă şi la Art. 110, alin (1), privind furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier naţional.

Şi exemplele pot continua.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013