Ouăle poartă meşteşugul încondeierii peste hotare

Artiştii duc tradiţia mai departe

Pe lângă târguri şi expoziţii organizate în ţară şi în străinătate, înainte de începerea postului Paştelui, peste 100 de încondeietoare din toată ţara îşi dau întâlnire în comuna muzeu Ciocăneşti, la Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, prima manifestare din cadrul Programului de promovare a turismului şi tradiţiilor din zonă „Paştele în Bucovina“.

„Ciocăneşti este o comună muzeu, unul dintre cele mai frumoase sate din România, unicat în ţară şi în lume datorită celor trei forme de exprimare a motivelor naţionale: oul încondeiat, costumul popular şi casele cu motive naţionale“, ne-a spus Gheorghe Tomoiagă, unul dintre cei care în urmă cu 10 ani a iniţiat Festivalul ouălor încondeiate.

Manifestarea începe cu slujba de sfinţire şi binecuvântare a artei tradiţionale, oficiată de un sobor de preoţi avându-l în frunte pe protopopul Aurel Goraş. Multe încondeietoare spun că ouăle încondeiate stropite cu agheasmă de preotul protopop la începutul postului vor fi vândute până la Paşte.

Anul acesta, la Ciocăneşti au participat peste 130 de artişti încondeietori din toată ţara, iar peste 60 de copii s-au întrecut în încondeiat ouă în cadrul Concursului Interjudeţean „Tradiţie – Valoare Sacră“. Alături de ouăle încondeiate în Bucovina, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Braşov, Brăila şi Olt, pentru prima dată au putut fi admirate şi ouă încondeiate din judeţele Bihor, Cluj, Covasna, Harghita, Maramureş, zone etnografice unde încondeiatul ouălor este o tradiţie respectată din moşi strămoşi.

Chiar dacă în Bistriţa-Năsăud tradiţia încondeierii ouălor aproape că s-a pierdut, câţiva studenţi din Cluj au reuşit să găsească câteva modele, să le recreeze şi se le aducă la Ciocăneşti, într-o expoziţie inedită alături de modele găsite în satele din Mureş şi Cluj.

Deşi încondeiază ouă pe tot parcursul anului, femeile din Bucovina spun că cele mai frumoase sunt cele realizate în perioada din postul Paştelui. „Este singura perioadă din an în care se cunoaşte că ouăle se scriu din suflet, când simţi că vine Paştele. Chiar dacă ai încondeia, în vară sau toamnă, nu ai acea trăire, emoţie, nu ai acea dăruire. Acum simţi că o faci în numele şi pentru sărbătoarea pascală“, ne-a spus Roxana Mnesciuc din Ciumârna, una dintre încondeietoarele care prezintă tradiţia bucovineană din zona huţulilor la târgurile de artă tradiţională.

Modele ale etniilor din Bucovina

Încondeiate, închistrite, scrise, pictate, decorate cu mărgele, ouăle de Paşte sunt un simbol al Bucovinei, pentru că păstrează mii de modele şi zeci de tehnici ale celor 11 etnii de aici. Pe lângă ouăle tradiţionale, cu motive vechi, printre ouăle căutate în acest an de cumpărători şi colecţionari sunt şi cele cu teme şi motive religioase. Veronica Silvia Doroftei, din Fundu Moldovei, scrie ouă din mai multe zone, dar cel mai mult ţine la cele din satul sucevean Breaza, scrise în culorile curcubeului şi care au ca model crucea. „Crucea este definitorie pentru Paşti şi atunci toate modelele sunt cu cruciuliţă“, a spus încondeietoarea.

Şi Eugenia Ţăranu, din Panaci, încondeiază ouă cu motive inspirate din religia ortodoxă. „Numai cu scene religioase lucrez, m-am profilat pe iconiţele care mi s-au imprimat în suflet. Nu mă uit pe modele când lucrez oul. Trăiesc ceea ce fac, altfel nu aş putea lucra.“

Tot motive religioase a prezentat şi Silvia Şcheul, din Ciocăneşti. Are 68 de ani şi preferă pictura pe ouă. Foloseşte tehnica picturii icoanelor, cu vopsele pe bază de ulei, picturile realizate având teme religioase. Spune că lucrările sale au „amprentă personală“ prin culorile folosite, în special „albastrul cerului“.

Tendinţe noi în arta încondeierii

Ouăle de lemn, alături de cele decorate cu mărgele sunt căutate pentru a fi trimise în străinătate prin serviciile de coletărie. De la Gabriela Fercal din Paltinu am aflat că ouăle sunt făcute la strung, după care se aplică un strat de grund pentru lemn, iar apoi se decorează prin acelaşi procedeu ca oul de găină. Încondeietoarea ne-a spus că aceste ouă nu pot fi decorate cu vopsele, se foloseşte doar procedeul cu ceară în relief.

Pictarea ouălor, sursă de venit

La Ciocăneşti există o comunitate de peste 150 de persoane care trăiesc din arta încondeiatului ouălor. Ingrida Ciocan încondeiază de mică, a participat în fiecare an la festival, fiind şi câştigătoarea ediţiei din 2008. Poartă cu cinste costumul popular al bunicii, a învăţat să încondeieze de la bunica şi se bucură că poate transmite, împreună cu Cristina Timu, tradiţia încondeiatului, la Şcoala de încondeietori care funcţionează la Muzeul Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti. Susţine că este o cinste să reprezinţi elementele costumului popular pe ou.

Marcela Coţovan încondeiază de zece ani, a participat la diverse concursuri în ţară şi în Austria, unde a obţinut premii. Spune că anul acesta, pentru export, se poartă pe ou culoarea mov. „Acel mov deschis ne duce cu gândul la liliac, la primăvară. Tradiţia la Ciocăneşti este pe negru, încondeiez ouă şi pe negru, dar facem ouă şi pe baza unor comenzi venite din Germania, Franţa, unde se cer culorile mov, roşu. Având comenzi şi pe timp de vară, şi pe timp de iarnă, putem considera acest meşteşug o sursă de venit, dacă respectăm cerinţele clienţilor noştri“, ne-a spus Marcela Coţovanu.

Tehnica „ouălor vesele“ în străinătate

La 67 de ani, Elena Todaşcă, din Poiana Stampei, uimeşte cu ouă mici (de prepeliţă) sau mari (de struţ) pe care redă modelul înflorat al bundiţei costumului popular. Sunt ouă pictate „într-o tehnică deosebită faţă de ouăle cu ceară, cu vopsele pe bază de alcool“. Preferă să reprezinte pe ou florile de câmp, muşcatele, ghioceii, lalele, macii. Datorită tehnicii şi culorilor folosite, ouăle decorate de Elena Todaşcă sunt cunoscute atât în expoziţiile din ţară, cât şi în cele din străinătate ca fiind „ouă vesele“. În 2012, Elena Todaşcă a reprezentat România la Târgul Internaţional de Arte şi Meşteşuguri de la Ierusalim, Israel. În mai multe seri, atracţia târgului au constituit-o demonstraţiile şi work-shopurile de încondeiat ouă, de tors caier de lână, folosindu-se tehnica tradiţională a furcii şi a fusului pusă în practică de Elena Todaşcă. Încondeietoarea spune că, mai întâi, oul se spală cu detergent, se clăteşte cu apă, se înţeapă la un capăt cu un ac subţire, prin care se introduce acul unei seringi şi se extrage conţinutul. Se spală interiorul oului cu apă amestecată cu oţet cu ajutorul unei seringi, se lasă la uscat într-un cofrag de ouă cu orificiul în jos. Vopselele sunt dizolvate cu alcool de 90 de grade, iar după o încondeiere ouăle se dau cu un lac care protejează vopseaua.

„Încondeiez ouă încă din copilărie, de la 7 ani, şi am moştenit acest talent de la mama mea. M-am născut în inima Bucovinei, unde tradiţia este respectată cu sfinţenie la fiecare sărbătoare pascală“, ne-a spus încondeietoarea. În fiecare an Elena Todaşcă participă la Târgul de Paşte de la Muzeul Satului din Capitală.

Silviu Buculei
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013