reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Aug 2019

Aflatoxina şi urmările ei

• Lapte aruncat
• Vaci duse la abator
• Consumatori panicaţi

Răsturnare de situaţie în scandalul laptelui cu aflatoxină. De la acuzaţii grave la adresa fermierilor şi procesatorilor români s-a ajuns la un fel penibil de a drege busuiocul, prin retractarea declaraţiilor oficiale, în funcţie de evoluţia analizei probelor, rezultatele fiind departe de catastrofa ce se prefigura la declanşarea crizei. Producătorii de lapte au acuzat pierderi uriaşe şi au solicitat Ministerului Agriculturii să găsească urgent soluţii pentru a detensiona piaţa. Câteva zile la rând, mai mulţi fermieri au aruncat laptele bun pe câmp, în semn de protest.

După ce România a ieşit cu bine din scandalul cărnii de cal izbucnit în Marea Britanie, nu se ştie şi cu ce urmări pentru afacerile procesatorilor români în spaţiul european, zarva s-a mutat acasă, la noi, îmbrăcând formele tipice a ceea ce deseori numim tărăboi dâmboviţean. Subiectul a fost exacerbat până la isterie în media românească, iar autorităţile au pus prima dată gaz pe foc, după care tonul a devenit ponderat, prudent, echilibrat, pentru a ţine sub control acest episod. Prim-ministrul Victor Ponta a declarat iniţial că ANSVSA a călcat „pe un muşuroi de interese şi de furnici“, dar tot domnia sa a hotărât că instituţia trebuie reformată, reorganizată. Între timp, preşedintele Mihai Ţurcanu, demis ori care şi-a dat demisia de la conducerea Autorităţii, decizie motivată de comunicarea defectuoasă în timpul crizei aflatoxinei, a ajuns consilier personal al premierului.

Cum a început criza

Să rememorăm evoluţia crizei. Aşadar, scandalul alimentar a apărut cu carnea de cal şi a continuat, în interiorul ţării, cu lotul turcesc de 9 tone de pere şi ardei cu pesticide, 80 tone de macrou congelat infestat cu larvele nematodului Anisakis, lapte cu aflatoxină M1, piept de curcan cu antibiotice, chestiune nevalidată oficial, suspiciunea substituirii în 2 tone de mici fabricaţi în Prahova a cărnii de vită cu carne de cal (chestiune invalidată, procentul de carne de cal fiind de 1%, asimilată unei contaminări accidentale, fapta neintrând sub incidenţa penală), conserve de carne retrase din rafturile a două lanţuri de magazine, suspectate de acelaşi păcat, al falsificării produsului. ANSVSA a făcut un tur de forţă, reacţionând prompt la toate semnalele venite prin Sistemul Rapid de Alertă, iar fermierii, asociaţiile de profil şi alte organisme profesionale au acuzat, printre altele, un interes venit nu se ştie de unde pentru a scoate concurenţa românească de pe piaţa europeană şi chiar de pe cea autohtonă. Potrivit raportărilor oficiale ale ANSVSA, din 1.355 de probe de lapte suspectat că ar conţine aflatoxina M1, analizele de laborator au găsit 67 de cazuri cu rezultate neconforme: 34 la ferme, din 785 de probe analizate; 5 la centrele de colectare, din 177 de probe; 8 la automate, din 134 de probe; 20 la procesatori, din 239 de probe. Au fost închise temporar 47 de automate, iar 297 de tone de lapte au fost distruse, ceea ce înseamnă sub 1% din cantitatea zilnică rulată. În total, procentul de lapte cu aflatoxină peste limitele legale, raportat la numărul de probe analizate, nu la producţia totală, a fost de 5%, procent care nu justifică totuşi proporţiile scandalului iscat şi întreţinut la televizor, deopotrivă de instituţiile statului, şefi de organizaţii, fermieri, politicieni şi analişti, într-un fel care a scăpat logicii. Urmările sunt cele pe care le cunoaşteţi.

Dragoş Frumosu nu exclude un boicot la adresa fermierilor

Preşedintelui Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), Dragoş Frumosu, i-a venit destul de greu să formuleze o concluzie la toată această situaţie, fiindcă lucrurile s-au complicat: „Văd două situaţii: una care a constat în graba reprezentanţilor ANSVSA de a da declaraţii, vorbind despre lapte cu aflatoxină la fermă, ocolind să precizeze că fermierii au depistat prin autocontrol acest conţinut mai mare şi că materia primă nu va intra în producţie, ceea ce a isterizat o întreagă populaţie şi a scăzut dramatic vânzările de lapte; a doua este problema multinaţionalei care a scos de la vânzare mai multe produse. Pe aceasta din urmă o comentez în două feluri: fie a fost o strategie de marketing, să retragi din raft produse suspectate că ar conţine aflatoxină, iar când analiza a ieşit bună, concluzia a fost că firma, uite, are mare grijă faţă de consumatori, deci veniţi şi cumpăraţi numai de la noi; fie mi-e teamă că acţiunea lor trădează o scăpare, ascund ceva, fiindcă analiza laptelui se efectuează obligatoriu înainte de a intra în procesare, deci n-are ce căuta bănuiala la un produs derivat finit. Pe de altă parte, îmi pun o întrebare faţă de capacitatea autorităţilor statului de a gestiona o astfel de problemă. Nu exclud nici varianta avansată de fermieri, potrivit căreia s-a dorit înlăturarea lor de pe piaţă. Cu potenţialul ei agricol, în care intră şi zootehnia, România a devenit un concurent real pe piaţa alimentară europeană şi internaţională, aşa că nu elimin ipoteza unui boicot la adresa noastră.“ Dragoş Frumosu a văzut un exces de zel nejustificat la ANSVSA, iar la sfârşit a comentat că nu mai are cine ştie ce aşteptări, din moment ce dai afară un şef al acestei autorităţi şi-l pui apoi consilier al premierului! Totodată, el şi-a manifestat surprinderea că, în România, în circuitul statului, există doar trei laboratoare acreditate pentru analiza aflatoxinei (Bucureşti, Alba şi Iaşi) şi niciun laborator cu matrice acreditată, aşa încât procesatorii au trimis probe la analize în Ungaria!

Claudiu Frânc: „O isterie fără sens“

Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, este revoltat de această situaţie, caracterizând totul drept o „isterie naţională apărută fără sens, care a creat un dezastru în toată piaţa laptelui din România şi în viaţa fer­mierilor“.

Domnia sa este convins că scandalul a venit cum nu se poate mai bine în jocul multinaţionalelor din România: „Vreau să vă spun că deja procesatorul nostru din zona Ardeal ne-a chemat la o primă discuţie, în care solicită o scădere cu 30% a preţului laptelui pe anii de cotă 2013-2014, pe motiv că nu mai trece laptele în piaţă.

Reprezentanţii firmei ne-au spus deschis că este lapte suficient în UE pentru a da românilor de mâncare. Cam aceasta este situaţia după marea luptă cu aflatoxina. Mă mir că l-am văzut pe ministrul nostru ieşind şi spunând că totul este o bombă falsă. Târziu. Atenţie! ANSVSA şi Ministerul Agriculturii au declanşat întreaga isterie înainte de a anunţa dacă aflatoxina din probele pozitive depăşeşte – sau cu cât depăşeşte – limitele maxime admise de lege (n.n. – 0,05 părţi/milion/litru în UE şi 0,5 în SUA). Şi atunci o să vedem cine se face vinovat de toată nebunia aceasta.“

În această perioadă, mai spunea Claudiu Frânc, situaţia a fost tratată exemplar în ţară, fermierii au plătit analize peste analize, fiindcă procesatorii n-au mai vrut să ridice laptele fără certificat din care să reiasă că lotul este liber de aflatoxină.

Ca efect al acestui scandal, preşedintele Frânc a declarat: „Fermierii care distribuie lapte prin automate au pierdut 70% din vânzări, iar în ţară am colegi care-şi duc vacile la abator şi alţii care aruncă lapte perfect sănătos pe câmp. Este un dezastru cum n-a fost altul mai mare până acum.“ Frânc a mai spus că procesatorii au început să le solicite, la plecarea laptelui din fermă, buletine cu analize peste ceea ce li se cere prin lege (n.n. – alte analize în afară de densitate, temperatură, procentul de grăsime), de exemplu conţinut de metale grele sau aflatoxină, antibiotice etc., chestiune refuzată de producători: „În România, singura care reglementează sănătatea publică a unei ferme este ANSVSA, care se bazează pe un program strategic. Nu vine fiecare cu pretenţii peste aceste reglementări.“

Procesatorii acuză pierderi de 35%

Dorin Cojocaru, directorul general al Asociaţiei Procesatorilor Români din Industria Laptelui (APRIL), apreciază că pierderile procesatorilor sunt imense, vânzările scăzând cu 35%, cu perspectiva de a se duce spre 45%, prin suprapunerea crizei aflatoxinei cu Postul Paştelui. Domnia sa ne-a declarat că are câteva săptămâni de când se luptă să demonteze toată această situaţie amplificată artificial şi iresponsabil şi să recapete încrederea consumatorilor: „Se prăbuşesc fermele, ne prăbuşim şi noi, fiindcă avem parteneriate, contracte. Am spus şi repet că procesatorii au laboratoare uzinale şi este exclus ca să ajungă la raft produse cu probleme. Tot ceea ce este la raft este perfect sănătos.“ Cât despre refuzul procesatorilor de a mai prelua laptele din fermă, Cojocaru a infirmat categoric această acuzaţie: „Nu este adevărat că procesatorii nu mai iau lapte de la fermierii români. Firmele iau lapte, dar doar pe cel cu buletine de analiză, pentru că așa e normal și așa ne cere legea, așa ne impune ANSVSA-ul!“ Acesta a confirmat însă că există în cadrul marilor lanţuri de magazine o tendinţă care ar bloca produsele româneşti pe piaţă: „Din păcate însă mai resimțim o problemă: unele rețele de retail au impus buyer-ilor să nu mai preia produse lactate de la procesatorii români!“

Din acest motiv, mai spunea directorul Cojocaru, fermierii, procesatorii şi autorităţile trebuie „să facă tot posibilul pentru a recâştiga încrederea consumatorilor şi pentru a relansa consumul și industria de lapte și lactate.“

Referindu-se la scandalul cu aflatoxina din lapte, Daniel Constantin a explicat că sunt fermieri care au avut pierderi în această perioadă şi se vor face evaluări în acest sens.

„Fermierii şi-au păstrat contractele de livrare de lapte cu procesatorii. Contractele au fost respectate. (...) Pierderi au fost înregistrate de fermierii care vindeau lapte în mod direct, prin dozatoare automate. Ei au ridicat o serie de probleme legate de faptul că la acele dozatoare trebuie să vândă exclusiv fermierii, nu persoane intermediare care au descoperit că pot face o afacere cu aceste dozatoare“, a arătat oficialul, precizând că în acest moment au fost închise toate alertele privind aflatoxina, iar un control precum cel efectuat în aceste zile de autorităţile veterinare nu s-a mai desfăşurat niciodată în România.

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013