Articole revista 31 Martie 2013, 20:38

Asociaţia Crescătorilor de Oi „Retezatul“ - Haţeg a strâns în 5 ani 200 de membri şi 20.000 de oi

Scris de

Pavel Iovăneasă a terminat un liceu cu profil industrie alimentară, a urmat o facultate de management la stat, a condus o brutărie, este student la a doua facultate, cea de zootehnie, şi se ocupă full-time de ferma proprie, continuând tradiţia familiei de a creşte oi şi mergând mai departe cu crezul că „cine produce mâncare nu poate muri de foame“. În plus, este preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Oi „Retezatul“ – Haţeg, o gazdă extrem de ospitalieră cu cei care îi trec pragul şi un interlocutor foarte comunicativ când vine vorba de activitatea sa.

90% dintre oieri s-au asociat

Vizitând judeţul Hunedoara am ajuns şi pe plaiurile satului Valea Dâlji, comuna Râu de Mori, aflată la poalele munţilor Retezat, undeva la câţiva kilometri de intrarea în Parcul Naţional Retezat. Dacă până în 1990 pe aceste meleaguri existau peste 1.300 de oi, astăzi au mai rămas doar 400, toate ale domnului Pavel Iovăneasă, singurul oier din sat. Acest lucru nu îl descurajează, ba mai mult îl ambiţionează să continue meseria străbunilor, sperând că va fi un exemplu de urmat şi pentru alţi tineri din zonă.

Are oi de când se ştie, iar meseria îi este în sânge.

În 2007 şi-a propus înfiinţarea unei asociaţii şi în 2008 a şi reuşit. „La prima întâlnire în octombrie 2007, am fost 7 fermieri care am decis să pornim înfiinţarea asociaţiei. Dar, fiind campania de toamnă, nu am reuşit să ne mai întâlnim, motiv pentru care abia în ianuarie 2008 ne-am revăzut cei 7 şi alţi 6 crescători de animale, majoritatea tineri, şi am pus bazele asociaţiei, devenind membri fondatori. Astăzi asociaţia numără puţin peste 200 de membri, cu un efectiv de aproape 20.000 de animale“, îşi aminteşte Pavel Iovăneasă.

Asociaţia cuprinde toată depresiunea Haţegului, Valea Jiului, 90% din crescătorii de ovine din aceste zone şi câţiva crescători de pe zona Bradului, veniţi la asociaţie motivaţi de rezultatele acesteia. Fermele membrilor asociaţiei dispun de efective cu 50 până la 1.200 de oi. „Nu sunt foarte multe animale, pentru că în zonele submontane şi montane nu există posibilitatea de a ţine efective mari, dar am încercat ca prin această asociaţie să ne luptăm pentru drepturile crescătorilor montani şi ai zonelor defavorizate“, a spus Pavel Iovăneasă, preocupat de fătările care aveau loc chiar în momentul întâlnirii noastre.

Reuşitele asociaţiei

Întrebat despre ce a reuşit să facă asociaţia pentru oieri, într-o perioadă în care oamenii sunt încă sceptici când vine vorba să-şi unească interesele sub o singură „umbrelă“, domnul Pavel Iovăneasă a avut ce spune.

„În primul rând am făcut o promovare a oilor din zona noastră. Apoi, i-am ajutat pe crescători să intre în legătură cu furnizorii de crotalii. De regulă, stabilim câte crotalii sunt necesare, noi negociem cu furnizorii şi apoi aceştia le alocă direct fermierilor“, a declarat Pavel Iovăneasă. În felul acesta fermierii cumpără crotaliile la 4,53 lei/ bucata, adică la un preţ mai mic faţă de cel de listă. Discutând cu membrii asociaţiei, am aflat că problema nu este preţul cu care se vând crotaliile, ci adaosul comercial pe care şi-l pun medicii veterinari, pentru că există situaţii în care crescătorii ajung să plătească la medicul veterinar concesionar 10 lei, deci un preţ dublu faţă de preţul de listă de 5,02 lei/bucata. „Medicul vine, aplică crotalia şi percepe preţul lui pe manoperă, deşi ar fi normal să nu câştige nimic din tranzacţia crotaliilor, dar, cum noi trăim în România, mai sunt şi altfel de situaţii. Există zone în care relaţia cu medicul veterinar este foarte bună, dar sunt şi situaţii în care colaborarea este aproape imposibilă. Oamenii ştiu care este preţul de listă al crotaliilor, dar când ajung la medic şi li se cere un preţ dublu normal că ambele părţi sunt deranjate şi apar situaţiile conflictuale“, spun oierii. Cei mai mulţi dintre fermieri acceptă situaţia, preferând să nu se pună rău cu medicul veterinar pentru că depind de el.

Rasa Ţurcană domină zona Haţeg – Valea Jiului

Oile care animă superbele peisaje montane ale zonei Haţeg – Valea Jiului sunt din rasa Ţurcană, cu cele două varietăţi: Brează şi Oacheşă. Aceste rase s-au adaptat foarte bine condiţiilor de climă şi relief din aceste locuri. „Sunt oi mixte de carne şi lapte, cu o producţie bună mai ales la lapte. Spun asta ţinând cont de perioada de lactaţie datorată fătărilor. În cazul nostru, anul trecut, 65% dintre oi au avut câte doi miei. Anul trecut eu am muls oile din 3 martie, până în 27 octombrie. Sunt oi de talie mare, nu exagerat de bogate în lână, dar cu miei mari şi frumoşi. Am avut miei şi de 7 kg la fătare“, a menţionat preşedintele asociaţiei. Cele două varietăţi, Breaza şi Oacheşa, au cam aceleaşi caracteristici productive, singura diferenţă fiind configuraţia feţei. Puţine dintre oile membrilor asociaţiei sunt înscrise în registrul de control oficial, însă crescătorii îşi fac propria selecţie în ferme şi spun celor care vor să cumpere oi de prăsilă că „sunt oi care merg foarte bine la condiţiile de munte, la condiţiile de hrană din această zonă, oi care nu sunt prea pretenţioase.“

Stâna, parte a agroturismului zonal

Mieii şi brânza au întotdeauna cumpărători datorită fidelizării clienţilor, dar şi amplasării stânei, care atrage turiştii veniţi în Retezat, după cum recunoaşte chiar domnul Iovăneasă. Clienţii încearcă o dată şi apoi revin. În fiecare primăvară clienţii vin cu o săptămână înainte de Paşti şi comandă mielul pe care şi-l doresc. „Cei care au venit în primul an au venit şi în anii următori, aşa au început să consume şi brânză, caş sau urdă. Nu este o zonă bogată în sortimente de brânză, dar cele pe care le facem se vând. Ne-am gândit să diversificăm paleta de produse, însă trebuie mai întâi să învăţăm să facem şi altceva. Dar, atât timp cât nu avem stoc de brânză, nu ne legăm la cap dacă nu ne doare“, spune fermierul. „Personal beneficiez de o amplasare foarte bună. Stâna este într-o zonă turistică, undeva în marginea Parcului Naţional Retezat, unde există câteva zeci de cabane şi brânza o vindem turiştilor. Aceştia vin şi cer să vadă cum se mulg oile, cum se strecoară laptele, cum şi cu ce se încheagă. Întâi au vrut să miroasă, să guste şi apoi au cumpărat. În felul acesta oamenii fac o verificare exactă a produsului pe care îl consumă.

Un caz fericit de exploatare a păşunilor

Perseverenţa omului care luptă pentru promovarea şi creşterea efectivelor de oi nu s-a oprit la nivelul asocia­ţiei. „Am înscris asociaţia în Federaţia Oilor de Munte, la care sunt vicepreşedinte. Am luat această decizie pentru a obţine o forţă de reprezentare mai mare, dar şi pentru că această federaţie se luptă pentru zona montană, iar nouă ni se potrivea cel mai bine. Facem deplasări, uneori săptămânale, la Bucureşti, pentru a discuta cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în privinţa problemelor care ne frământă pe noi zi de zi, cum ar fi Legea pajiştilor“, spune Pavel Iovăneasă. Din fericire, în zona Haţegului 80% din pajişti au fost arendate către crescătorii de animale, datorită primarilor şi relaţiei care există între aceştia şi fermieri. „Sperăm să apară cât mai curând Legea pajiştilor aşa cum trebuie, astfel încât să ajute crescătorii de animale. Eu am 100 ha de păşune luate în arendă, lângă Parcul Naţional Retezat. Plătesc anual 70 lei/ha, dar preţul diferă de la primărie la primărie, în funcţie de cum vede primarul lucrurile. Pot spune că sunt privilegiat pentru că edilul nostru este zootehnist de meserie şi înţelege situaţia.“

Întrebat cum priveşte viitorul, Pavel Iovăneasă merge mai departe „cu nădejde şi speranţă, mai ales dacă Dumnezeu se va îndura de noi să ne dea şi ceva ploaie, altfel va fi o problemă. Totuşi, până acum… semne bune anul are!“, a conchis Pavel Iovăneasă.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013


Vizualizari 9840
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti