Adama Sultan iulie 2020
update 11 Aug 2020

Reţeta sănătăţii

Dietă diversificată, echilibrată şi un stil de viaţă activ

• Interviu cu prof. Gheorghe Mencinicopschi, membru al Institutului de Cercetări Alimentare.

Atunci când este vorba de dietă există numeroase teorii, unele care înclină spre o alimentaţie bogată în proteine, altele, aflate la polul opus, susţin că cel mai sănătos stil de viaţă este acela care include alimente vii, fructe şi legume proaspete, ceea ce pare uneori derutant. Tocmai pentru a afla cum să aşezăm cumpăna între proteina vegetală şi cea animală, dar şi cum să profităm de ceea ce ne oferă natura, astfel încât să ne ferim de boli, ne-am adresat unui specialist.

Omul este omnivor

– A venit primăvara. Alegem proteina animală, pe cea vegetală sau încercăm să găsim o cale de mijloc între cele două?

- Primăvara, când omul trece de la bioritmul de iarnă la cel de vară, este un anotimp de tranziţie, în care şi alimentaţia noastră trebuie să fie adecvată. Aţi pus foarte bine problema, proteina vegetală versus proteina animală. Cu alte cuvinte, excludem una sau alta sau găsim o cale pe care natura Creatorul a creat-o atunci când a făcut omul omnivor, pentru că discuţia nu poate să înceapă decât de la ceea ce suntem noi ca fiinţe din punctul de vedere al comportamentului alimentar. Nu suntem ierbivore, pentru că ar fi trebuit să avem 4 stomacuri. Evident că nu suntem carnivore, pentru că ar fi trebuit să avem un stomac foarte puternic, cu aciditate enormă şi o dentiţie de carnivor. Aşadar nu se pune problema carne versus vegetale, ci a unei diete diversificate şi echilibrate, care întotdeauna să includă cel puţin jumătate din raţia alimentară de fructe şi legume în stare proaspătă, leguminoase, seminţe, nuci, deci alimente de origine vegetală.

În general, alimentele de origine vegetală sunt cele care aduc fibre, fără de care sistemul nostru gastro-intestinal nu poate funcţiona corect. Întotdeauna spun că lângă o friptură niciodată nu ar trebui să stea cartofii prăjiţi, ci o garnitură de legume sotate sau fierte. Cel mai bine înainte de o masă cu carne ar trebui servită o salată mare, copioasă, pentru că ea ajută enzimele noastre digestive şi metabolice prin fibrele sale, prin minerale, enzime (inexistente în alimentele tratate termic). Există foarte multe argumente ştiinţifice care spun că trebuie să avem o dietă diversificată, echilibrată, un stil de viaţă activ, pentru că, să nu uităm, omul este o maşinărie făcută să se mişte. Sedentarismul ne omoară, la fel ca şi stresul psiho-emoţional.

Pâinea albă, un aliment fără aport nutritiv

– Nu cumva alimentaţia din epoca modernă a devenit o modă?

- Ba da, aţi sesizat foarte bine. Aşa cum s-a adoptat noţiunea englezească de entertainment când vorbim de divertisment, la fel a apărut noţiunea de eatterteinment – alimentaţia de divertisment, lucru extrem de nociv. Singura modă valabilă este cea care este cerută de fiziologia noastră. Ceea ce este bun pentru om este dictat de corpul nostru, de modul lui de funcţionare. Un alt principiu general valabil când vorbim de alimentaţie este personalizarea dietei. De multe ori se întâmplă ca, din materii prime înalt calitative prin prelucrare necorespunzătoare, să facem otrăvuri. Iată, atunci când ardem carnea până o facem scrum ea nu mai este sub nicio formă sănătoasă. Când folosim anumite uleiuri sau grăsimi peste punctul de fum, deci la temperaturi foarte înalte, devin extrem de nesănătoase, cancerigene. Din păcate, astăzi mâncăm alimente foarte rafinate de origine vegetală, cum e pâinea albă, spoliată de tot ce a lăsat natura în bob, fibrele, vitaminele, germenul extrem de preţios în acizi graşi esenţiali, acele uleiuri care ne construiesc creierul. De ce toate acestea? Pentru că moda ne spune că este cool, statusul nostru social este foarte înalt dacă mâncăm pâine albă.

În 10 ani am ajuns de pe locul 24 pe locul 3 în topul graşilor

– Am constatat că ceea ce pun chioşcurile de ziare pe masă în fiecare anotimp sunt nişte reco­mandări alimentare care vor să ţină seama de ceea ce se găseşte în acel anotimp, dar sunt foarte sofisticate.

- Faptul că din alimentaţie s-a făcut o modă este un act de iresponsabilitate faţă de sănătatea individuală şi cea publică. Nu poţi să recomanzi tot felul de reţete sofisticate, dar devitalizate, spoliate de elemente esenţiale nutriţionale. Asta duce la îmbolnăvirea populaţiei. Acum mai puţin de 10 ani, în topul graşilor din Uniunea Europeană eram pe locul 24, iar astăzi suntem pe locul 3. Este un salt care ne arată o transformare dramatică în comportamentul alimentar şi în calitatea alimentelor pe care le consumă românii. Se ştie că obezitatea este o boală cronică care ţine de stilul de viaţă. Această boală de nutriţie creşte de 2-3 ori riscul apariţiei cancerului, mai ales cel colono-rectal, cancerul de sân. De asemenea, creşte riscul de boli cardiace, iar România e pe primul loc la bolile cardio-vasculare şi la can­cerul colono-rectal. Tocmai bolile care pot fi prevenite cel mai uşor, prin nutriţie şi stil de viaţă.

– Am constatat că toate acele alimente dăunătoare sănătăţii sunt totuşi aşezate în rafturile magazinelor în linie dreaptă, la nivelul ochiului cumpărătorului.

– Da, probabil aţi observat că standurile cu legume şi fructe proaspete, cu carne tranşată şi peşte proaspăt sunt aşezate în spatele magazinului. De aceea le recomand celor care vor să facă cumpărături mai sănătoase să se ducă „glonţ“ direct la raftul cu legume şi fructe proaspete, să-şi facă de acolo plinul şi apoi să meargă prin alte zone. Asta este o strategie. În plus, ar fi bine ca atunci când pleacă la cumpărături să fie sătui şi să meargă cu lista cumpărăturilor pregătită de acasă. Este o chestiune de psihologie care influenţează comportamentul de cumpărare.

– Dacă tot vorbim de cumpărături, la ce ar trebui să fim atenţi mai ales acum, primăvara?

– Sigur, primăvara ar trebui să folosim trufandalele, urzicile care sunt un aliment-medicament, ce contribuie la stimularea efectivă a proceselor de detoxifiere pornind de la nivel celular. Practic, ele ajută la debarasarea organismului de toate toxinele acumulate iarna, când consumul de carne a fost mai mare. Ursul, spre exemplu când iese din hibernare, consumă leurda, numită ceapa-ursului, o rudă sălbatică a usturoiului, a cepei, cu efect detoxifiant enorm. Iată un demers instinctiv pe care ar trebui să îl urmăm. Aşadar să consumăm urzici, leurdă, păpădie, care este o plantă medicinală, ridichi, ceapă verde. Dacă natura renaşte primăvara, şi omul ar trebui să renască prin detoxifiere cu alimentele specifice primăverii.

Carnea de cal, o bogăţie nutritivă

– Ce este adevărat sau ce trebuie ştiut din ampla mediatizare a cărnii de cal? Este pusă sănătatea cuiva în pericol prin consumul cărnii de cal?

– În primul rând, calul este un animal foarte apropiat românului şi de multe ori s-a creat şi o relaţie sentimentală, afectivă între om şi cal. Poate şi din acest motiv nu există la noi tradiţia de a mânca carne de cal, cum există la italieni, francezi. Nutriţional, carnea de cal este cea mai bună din punctul de vedere al valorii biologice. Din punct de vedere organoleptic este net superioară, nu are miros, este suculentă, savuroasă. În plus, carnea de cal are de 3 ori mai mult fier decât orice altă carne. Carenţa de fier, împreună cu cea de iod şi vitamina A, sunt cele mai răspândite carenţe decretate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în lume. Să mai adăugăm faptul că nu are calorii foarte multe, mai puţine decât pieptul de curcan, are cel mai puţin colesterol, mai puţin decât curcanul. Carnea este dulce pentru că are glicogen, substanţa de rezervă care dă energie calului. De asemenea, este foarte bogată în vitamine, în minerale şi este singura carne cu cantităţi semnificative de omega 3, similară somonului sălbatic.

Gheorghe VERMAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013