Adama Sultan iulie 2020
update 6 Aug 2020

Bancă de pomi fructiferi în Sălaj

Prima bancă de gene provenite de la specii extrem de rare de pomi fructiferi din ţara noastră a fost înfiinţată în cadrul Centrului de Cercetări Biologice din oraşul sălăjean Jibou.

Grădinile bătrânilor găzduiesc soiuri inexistente în Europa

Ideea îi aparţine cercetătorului Cosmin Sicora, coordonatorul Centrului de Cercetări Biologice din Jibou şi al Grădinii Botanice „Vasile Fati“ din localitate. Potrivit lui Cosmin Sicora, în România speciile tradiţionale de pomi fructiferi sunt pe cale de dispariţie şi se mai găsesc doar în livezile îmbătrânite de la sat, deşi calitatea fructelor este una deosebită  prin gustul şi mireasma specifice, calităţi care nu se mai regăsesc la fructele obţinute din speciile noi de pomi fructiferi, rezultate evident prin muncă de laborator. „Noi nu ne-am propus prin acest proiect o cercetare şi nici să ameliorăm soiuri de pomi fructiferi. Realitatea, din păcate, este următoarea: la ora actuală există doar soiuri ameliorate de pomi fructiferi, adică soiurile acelea care sunt comerciale. Un astfel de soi produce bine patru sau cinci ani, după care moare, pentru că nu rezistă la boli dacă nu este stropit de câteva ori pe an. În plus, noi toţi începem să avem aceleaşi soiuri de pomi fructiferi, ceea ce nu este bine deloc. Dar, în Sălaj şi în general în România mai există o avuţie în ceea ce priveşte soiurile de pomi fructiferi, care nu mai există nicăieri în Europa. Sunt acei meri şi peri din grădinile bătrânilor noştri, pomi pe care nimeni nu îi mai stropeşte sau nu îi mai dă cu var şi care nu mai au probleme din cauza bolilor pentru că sunt foarte rezistenţi. Aceşti pomi au un fond genetic foarte puternic“, ne-a declarat Cosmin Sicora. Omul de ştiinţă susţine că aceşti pomi din soiuri tradiţionale au gene extrem de rezistente care trebuie obligatoriu conservate, astfel încât specii puternice să reziste în timp. Potrivit lui Cosmin Sicora, soiurile actuale care sunt intens cultivate în marile livezi nu au astfel de gene, situaţie în care este nevoie de un program de conservare care să permită într-un viitor mai apropiat sau foarte îndepărtat înfiinţarea unor livezi cu pomi fructiferi tradiţionali. „Ar fi mare păcat să se piardă în timp aceste soiuri rezistente de pomi fructiferi, pentru că vor dispărea dacă nu facem nimic“, a mai spus iniţiatorul proiectului.

La pas prin sate în căutare de meri şi peri tradiţionali

O echipă de biologi va colinda întreg judeţul Sălaj în căutarea soiurilor tradiţionale. „Vrem să găsim acele soiuri de care tinerii nici nu ştiu cum se numesc, mere verzi, mere creţe, mere de vară, mere dulci, cât mai multe din aceste soiuri… Le vom aduce în Centrul de Cercetări Biologice şi le vom conserva. Această bază de gene poate fi de mare folos în viitor, nu doar pentru cercetare, ci chiar şi pentru înfiinţarea de livezi cu pomi fructiferi“, a mai declarat Sicora. Cercetarea în teren va începe imediat ce timpul va permite acest lucru.

Mâncăm mere frumoase sau sănătoase?

În opinia specialiştilor, o astfel de bancă va fi extrem de utilă în următorul secol. Inginerul Luka Petru este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din România în domeniul pomicol şi consideră că ideea înfiinţării unei astfel de bănci cu gene este extrem de utilă. Potrivit acestuia, pe piaţa românească şi nu numai au apărut fructe de dimensiuni care de cele mai multe ori sunt exagerate şi al căror gust este practic inexistent. „Eu le spun întotdeauna oamenilor că acele mere cu pete sau cu urme de insecte sunt mult mai gustoase decât cele uriaşe, cu o culoare stridentă şi foarte curate din punctul de vedere al aspectului. Omul poate alege: fie mănâncă ceva frumos dar nesănătos, fie mănâncă ceva mic, urât, dar sănătos şi sigur. Alegerea ne aparţine în totalitate!“

Specii rare înmulţite in vitro

În paralel cu înfiinţarea băncii de gene, aceiaşi oameni de ştiinţă din oraşul Jibou au iniţiat o adevărată campanie de salvare prin înmulţire in vitro a unor specii rare de plante, cum ar fi, spre exemplu, laleaua pestriţă. Biologii din Jibou caută specii aflate pe cale de dispariţie în mai multe zone din ţară, iar apoi, prin procedura înmulţirii in vitro, sunt obţinute mii de exemplare. Multe dintre aceste exemplare vor fi duse şi plantate în mediul lor natural, cercetătorii sperând că vor reuşi să crească şi să se înmulţească singure. Proiectul a fost pus deja în aplicare, iar multiplicarea in vitro a unor specii rare de plante se află în plină desfăşurare.

Adrian LUNGU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013