reclama youtube lumeasatuluitv
update 24 Feb 2020

Coşna, o comună mică şi „dulce“

Comuna Coşna, aflată la 14 km de Valea Dornei şi la 70 km de Bistriţa-Năsăud, este cea mai mică localitate ca număr de locuitori din judeţul Suceava (1.655 de locuitori). Excelează însă atât prin frumuseţile sale naturale de excepţie, cât şi prin preocuparea gospodinelor de a prelucra şi valorifica fructele de pădure.

Istoria acestui ţinut este fascinantă, având în vedere că localitatea este cunoscută încă din 1410, fiind amintită în dania domnitorului Alexandru cel Bun făcută Mănăstirii Moldoviţa. Până în 1769 a făcut parte din Bucovina, mai târziu a aparţinut Ardealului aflat sub regim austriac, până în 1867, apoi în stăpânirea Ungariei, până la Unirea din 1918. Nimic nu a alterat demnitatea, iubirea de pământul natal şi obiceiurile străbune, astfel încât şi astăzi locuitorii celor 5 sate componente – Coşna, Podu Coşnei, Teşna, Valea Bancului şi Româneşti – au ca principale preocupări creşterea animalelor şi prelucrarea lemnului.

80% din populaţie se ocupă cu creşterea animalelor

„Creşterea animalelor este o tradiţie păstrată din moşi-strămoşi şi cu această îndeletnicire se ocupă aproape 80% dintre oameni, cea mai mare cantitate de lapte fiind valorificată la o fabrică de industrializare de la Floreni. Până în 1990, o mare parte din coşneni au lucrat în industria minieră şi la fabricile de prelucrare a lemnului şi laptelui din bazinul Dornelor. Astăzi aceste unităţi au fost închise, cei mai tineri au plecat la muncă în străinătate, iar cei mai în vârstă au rămas în sat, asigurându-şi existenţa din creşterea animalelor“, ne-a spus Dorina Iuga, viceprimarul comunei Coşna.

Creşterea animalelor la Coşna a fost favorizată de condiţiile naturale: munţi cu păşuni bogate, o floră unică ce oferă calităţi deosebite laptelui şi ape curgătoare. Ca o particularitate pentru zona Dornelor, păstoritul este unul pendular, în sensul că atât vacile cât şi oile se trimit vara pe munte, în urma asocierilor ţărăneşti în stâne şi văcării, cu ciobani şi văcari angajaţi, în timp ce iarna rămân în gospodăriile proprietarilor.

Pădurile şi izvoarele, bogăţii ale comunei

Comuna Coşna are o suprafaţă de 20.878 ha, din care 15.715 ha reprezintă păduri, astfel încât una dintre activităţile de bază ale locuitorilor a fost şi este exploatarea pădurilor. În trecut, transportul lemnului se realiza cu ajutorul plutelor care circulau pe râurile Teşna, Coşna, Valea Bancului şi de aici pe Dorna, Bistriţa, Siret până la Galaţi. Astăzi, o parte din lemnul obţinut la Coşna este livrat sub formă brută sau de cherestea şi doar o mică parte este înnobilat sub formă de obiecte sculptate, obiecte de uz casnic (butoaie pentru murături, bârbânţe pentru brânză, cofe pentru apă, doniţe pentru lapte, linguri) sau mobilier.

Până în 1995, Coşna era renumită prin cele 8 izvoare de apă minerală bogate în oxizi de fier şi sulf. Primele cantităţi de apă minerală au fost livrate în 1925 la un restaurant situat în Piaţa Matache din Bucureşti, care purta numele comunei, Coşna, şi la care cânta Maria Tănase. Producţia de apă minerală a crescut, ajungând la 60.000 de sticle pe zi, fabrica de îmbuteliere de la Coşna remarcându-se din anii '70 şi prin producerea de sucuri. Poate vă mai amintiţi de cunoscutul brand Aurora.  

Pregătirea tinerilor din Coşna

Deşi este o comună mică ca număr de locuitori, în Coşna funcţionează o grădiniţă modernă, construită în 2006, în care învaţă 30 de preşcolari şi 3 şcoli gimnaziale. Una dintre cele 3 este şcoală coordonatoare cu 8 clase, restul având 4 clase. Clădirea şcolii datează din anul 1938, are o bază materială îmbunătăţită permanent, la care se adaugă un modern Centru de Informare şi Documentare dat în folosinţă în 2007. Chiar dacă locaţia a fost reabilitată, pentru acest an autorităţile locale şi-au propus montarea unei centrale termice şi modernizarea grupurilor sanitare.

„După absolvirea şcolii gimnaziale, elevii din Coşna se îndreaptă spre Grupul Şcolar Dorna Candreni sau liceele din Vatra Dornei, Suceava şi Bistriţa-Năsăud, o parte urmând facultăţi în diverse centre universitare din ţară. Din păcate însă, aproape toţi absolvenţii cu studii superioare nu se mai întorc în comună, iar mulţi absolvenţi de liceu pleacă la lucru în străinătate“, ne-a declarat viceprimarul Dorina Iuga.

Pe timpul iernii, la orele de educaţie fizică, elevii din Coşna învaţă tainele sporturilor de iarnă, iar cunoştinţele acumulate sunt valorificate în primul week-end din luna martie, când are loc Cupa Mărţişorului, ajunsă în acest an la ediţia a VI-a. În acest an au participat alături de localnici elevi din Poiana Stampei, Dorna Candreni, Lunca Ilvei şi Clubul Sportiv Şcolar Vatra Dornei.

„Copiii învaţă să practice sporturile de iarnă la orele de educaţie fizică, iar cei cu aptitudini în practicarea schiului merg la Clubul Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei. Alina Ţiculeanu a practicat sportul de mică, a obţinut rezultate în competiţii naţionale şi internaţionale, a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, după care s-a întors la şcoala din comună“, a mai adăugat Dorina Iuga.

Tradiţia locului, prelucrarea şi valorificarea fructelor de pădure

Pentru a pune în valoare munca gospodinelor, în fiecare an se organizează Festivalul fructelor de pădure, eveniment care îi reuneşte pe producătorii de dulceţuri, siropuri, compoturi, creme şi alifii, torturi şi prăjituri din comună, pe cei care vin an de an la Coşna pentru a-şi procura produse tradiţionale şi pe iubitorii de folclor şi de distracţie în aer liber. „Festivalul fructelor de pădure a fost iniţiat de regretatul primar Ilie Todaşcă, în 2004, şi vrem să ducem această tradiţie mai departe. Avem gospodine din Coşna care se ocupă an de an de prepararea de dulceţuri, siropuri, băuturi şi prăjituri din fructe de pădure, care aduc în fiecare an la Coşna oameni din întreaga ţară pentru a degusta şi a cumpăra din produsele realizate în comuna noastră. Realizarea acestui festival nu ar fi posibilă fără multă iniţiativă, multă muncă şi alergătură“, ne-a declarat Gavril Pardău, primarul comunei.

Agroturismul, un potenţial neexploatat

Deşi Comuna Coşna dispune de o amplasare deosebită care ar putea valorifica din plin agroturismul, acesta rămâne pentru moment un potenţial neexploatat. Confecţionarea costumelor populare şi a prosoapelor ţesute de mâna gospodinelor reprezintă o altă tradiţie a locului, la fel de puţin valorificată. Şi în acest caz asocierea ar putea deveni o soluţie viabilă, în avantajul femeilor care se ocupă de realizarea produselor de artizanat.

Totuşi, pentru a atrage cât mai mulţi turişti, dar şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă a locuitorilor, viceprimarul Dorina Iuga ne-a spus că anul acesta, pe lângă activităţile de promovare a comunei în vederea dezvoltării turistice şi atragerea unor investiţii în domeniul prelucrării fructelor de pădure, vor fi finalizate drumul spre satul Poiana Vinului şi a celui de la Bancu, reabilitarea şcolii, refacerea picturii şi amenajarea spaţiului din jurul bisericii.

Silviu BUCULEI
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului