ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv

57,12% din drumurile comunale din România sunt încă din piatră și pământ

Au fost actualizate datele INS privind drumurile din România, cu statistici corespunzătoare anului 2020. Numai bine, putem arunca și noi o privire asupra cifrelor, cu precădere asupra celor din mediul rural. Vom recurge cumva la o comparație cu doi ani etalon, 2007 și 2013, primul fiind cel de aderare la UE și, ca urmare, al alocării fondurilor nerambursabile inclusiv pentru transporturi, iar al doilea, cel al instituirii Programului Național de Dezvoltare Locală, din care aproape jumătate din sumă reprezintă investiții în rețeaua rutieră.

În ceea ce privește fondurile europene, nu putem avea o statistică privitoare la sumele nerambursabile alocate special pentru căile rutiere din mediul rural, existând mai multe măsuri în cadrul diferitelor programe: M 322, respectiv 413, „renovarea și dezvoltarea satelor“, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și subdiviziuni în cadrul Programului Operațional Regional (POR). Programul Operațional Infrastructură Mare, despre care știm că a fost slab utilizat, nu se referă la drumurile rurale. Cât despre PNDL, știm deja următoarele aspecte:

  • în etapa I au fost depuse 2.408 proiecte de modernizare a drumurilor, în valoare de 10,28 miliarde de lei, și au fost finalizate 1.799 de proiecte (74,70%), suma decontată ridicându-se la 8,71 miliarde de lei (84,72%);
  • în etapa a II-a au fost depuse și contractate 2.138 de proiecte la capitolul „transport“, în valoare de 14,76 miliarde de lei, fiind terminate 254 de investiții (11,88%), suma decontată cifrându-se la 4,67 miliarde lei (31,63%).

Ar mai fi deci disponibile aproape 11,5 miliarde de lei, pe care primăriile de comune să le investească în drumurile de interes local. În afară de cele două programe, se înțelege că au fost efectuate investiții din resurse proprii și din alocări din bugetele județene.

Primăriile din mediul rural au modernizat drumurile cu o viteză de... 689,07 km/an!

Întâi de toate trebuie să remarcăm faptul că, în perioada analizată, lungimea drumurilor din cele 2.861 de comune (cu 12.487 se sate) a crescut cu 4.453 km, de la 29.340 km, în 2007, la 33.793 km, în 2020. Modificarea este pusă pe seama reclasificării, dar și a trasării (mai rar) unor căi rutiere noi. În 2007 procentul de drumuri din pământ era de 32,09%, iar cel de drumuri pietruite, de 51,29%. Cu un total așadar de 84,19% de drumuri nemodernizate, respectiv, 24.466 km, trebuie să recunoaștem că situația era una cât se poate de rea (vezi tabelul de mai jos). Dacă nu chiar foarte rea!

Vezi tabel în text

Cât s-a schimbat această statistică în 14 ani de investiții? Păi să vedem:

  • în 2013, după încheierea primului exercițiu financiar european, s-au asfaltat 1.859 km de drumuri, iar alți 1.796 km au primit îmbrăcăminte asfaltică ușoară. Procentul drumurilor din pământ a scăzut, față de 2007, cu 6,75%, iar cel din piatră, cu 2,31%;
  • în 2020, după ce au funcționat concomitent PNDL, PNDR și Regio, s-au asfaltat 3.960 km de drumuri, iar pe alți 1.999 km s-a așternut îmbrăcăminte rutieră ușoară. Procentul drumurilor din pământ a scăzut cu 18,01%, comparativ cu 2013, iar cel din pietriș, cu 17,66%.

La sfârșitul anului 2020, comunele din România mai aveau 21,30% drumuri din pământ și 35,82% drumuri pietruite, ceea ce înseamnă un total de 19.305 km. Altfel spus, în perioada 2007-2020 s-au modernizat numai 5.819 km (o viteză de 415,64 km/an), plus 3.828 km cu îmbrăcăminte ușoară (273,43 km/an). 

Și totuși, la nivelul anului 2020, să mai existe în satele din România 57,12% drumuri cu caldarâm din piatră sau pământ (noroi) este aproape de neconceput!

Cu excepția județelor Dolj și Constanța, cele mai multe drumuri nemodernizate se găsesc în zonele de munte

Să vedem însă care este situația pe regiuni de dezvoltare. De data aceasta ne vom referi numai la anul 2020, fiindcă orice comparație încetează să-și mai facă efectul. Cel mai mare procent de drumuri din pământ se înregistrează în Sud-Est, Centru și Vest, iar cele mai multe drumuri pietruite se regăsesc în Nord-Est, Sud-Muntenia și Nord Vest. Cumva, zonele corespund fie cu pungile de sărăcie (Nord-Est, Sud-Muntenia), fie cu existența zonelor de deal și de munte, unde satele sunt izolate, situate pe teren accidentat, deci și drumurile sunt mai greu de modernizat. Nu imposibil, dar greu! Veți observa, mai jos, că predomină motivația satelor de munte izolate, cu rețea stradală dificil de întreținut.

Vezi tabel în text!

Pe județe, grupate în regiuni, avem următoarea statistică privind lungimea drumurilor cu piatră și din pământ (vom cita doar județele cu cele mai multe artere nemodernizate):

Regiunea Nord-Vest: Bihor – 622 km drumuri pietruite și 612 km din pământ, Cluj – 339 km pietruiți și 109 din pământ, Sălaj – 265 km pietruiți și 255 km din pământ (Satu Mare are cele mai puține drumuri nemodernizate în mediul rural).

Regiunea Centru: Alba – 330 km drumuri din piatră și 664 km din pământ, Harghita – 341 km din piatră și 267 km din pământ (județul Covasna are cea mai puțină rețea de drumuri comunale din pietriș sau pământ).

Regiunea Nord-Est: Suceava – 731 km de dumuri din pietriș și 114 km din pământ, Botoșani – 564 km de drumuri pietruite și 409 km din pământ, Bacău – 585 km cu pietre și 219 km din pământ, Neamț – 549 km din pietriș și 99 km din pământ (surprinzător, județul Vaslui are cele mai puține drumuri nemodernizate).

Regiunea Sud-Est: Buzău – 601 km drumuri pietruite și 310 km din pământ, Constanța – 265 km pietruiți și 396 km din pământ (Brăila are cele mai mari performanțe în mediul rural, satele de aici având doar 89 km de drumuri pietruite).

Regiunea Sud – Muntenia: Argeș – 957 km drumuri din pietriș și 156 km din pământ, Prahova – 202 km pietriș și 71 km din pământ (în această zonă, exceptând Teleorman și Argeș, toate județele au mai puțin de 100 km drumuri sătești din pământ).

Regiunea Sud-Vest Oltenia: Dolj – 443 km de drumuri din pietre și 273 km din pământ, Gorj – 334 km pietriș și 115 km din pământ (interesant, județul Dolj este cel mai puțin performant din regiune, deși este situat la câmpie).

Regiunea Vest: Hunedoara – 350 km de drumuri din pietriș și 459 km din pământ, Timiș – 182 km de drumuri din piatră și 419 din pământ.

Facem și evaluare: presupunând că 1 km de drum ar costa 4,5 milioane de lei, numai din banii rămași de la PNDL s-ar putea construi de la zero 3.110 km de drumuri comunale, ceea ce nu ar fi chiar de lepădat.

Maria BOGDAN

Mai multe din această categorie: « Călătorie rurală prin Delta Dunării (III)