Adama 750x100 30 martie
update 4 Apr 2020

Pe umerii cui rămâne impozitul agricol?

Grea întrebare! În lipsa unor reglementări clare, atât arendaşii, cât şi pro­prietarii de terenuri agricole au dubiile lor. Opinia generală este însă că această piatră de moară va fi legată de gâtul arendaşilor. Fer­mierii acuză Ministerul Agriculturii de lipsa unei prevederi clare în acest sens.

„Impozitul îl plăteşte utilizatorul, arendaşul. Încă n-am văzut forma finală a hotărârii, dar în discuţiile iniţiale aşa s-a pus problema. Se vorbea că se ia baza de date de la APIA şi omul merge la primărie şi dă o declaraţie. Deja oamenii împart pământul în familie, aceia care au mai mult de două hectare. Asta înseamnă o fărâmiţare şi mai mare a terenurilor“, este de părere Daniel Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Producătorilor Agricoli Bacău.

Nici agricultorii din Teleorman nu par mai lămuriţi. Ei cred că impozitul va fi stopat la sursă din cota ce li se cuvine proprietarilor. „Finanţele publice spun că acest impozit va fi plătit de arendaş. Se vorbeşte şi despre stopare la sursă şi de amenzi penale în cazul în care arendaşul nu face asta. E o bulibăşeală. În orice caz, la noi în asociaţie fermierii ne-au dat nişte declaraţii prin care îşi asumă ei plata“, a declarat Ion Mănăilă, preşedintele Asociaţiei de Marketing şi Consultanţă Agricolă „ASOMAR“ Teleorman.

În aceeaşi dilemă sunt şi fermierii constănţeni

„Ne-au transformat în perceptori. Ne obligă prin lege să oprim impozitul la sursă şi să-l virăm către stat. Nu este normal. Omul trebuie să-şi plătească impozitul“, susţine Gheorghe Lămureanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Privaţi de Cereale şi Plante Oleaginoase din Constanţa.

În schimb, agricultorii din Cluj cred că impozitul trebuie achitat de proprietari. „În mod normal trebuie să-l plătească proprietarul, pentru că este un impozit pe venit. Aşa ar trebui să se întâmple. Dacă ai arendă mare, omul nu protestează“, apreciază Iosif Balla, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Cluj.

La fel şi fermierii gorjeni

„Impozitul se referă la persoane fizice. Arendaşul nu intră în discuţie. Dacă un om are zece hectare, două să zicem, le dă în arendă, două le dă altui membru de familie şi îi mai rămân şase. Pe acestea şase i se aplică impozit“, consideră Traian Ghinoiu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Gorj.

Agricultorii apreciază ca nerealistă măsura stabilirii pragului de impozitare de la două hectare în sus, pentru că, spun ei, astfel este impozitată chiar agricultura de subzistenţă. Asociaţiile de fermieri au propus Ministerului Agriculturii ca acest prag să fie stabilit de la cinci sau chiar de la zece hectare în sus, însă oficialii nu au ţinut cont de propunerea lor. Aceştia susţin că modalitatea de calcul al normei de venit anual nu ţine cont de realităţile economice şi că agricultorii români, care deja primesc subvenţii de patru ori mai mici decât cei occidentali, vor fi „puşi pe butuci“ de noul impozit.

În plus, ei sunt de părere că impozitarea suprafeţelor mici va conduce la o fărâmiţare şi mai mare a exploataţiilor pentru că agricultorii vor fi tentaţi să înstrăineze o parte dintre terenuri, în special către membrii aceleiaşi familii, pentru a nu depăşi pragul de impozitare de două hectare. De asemenea, agricultorii susţin că modalitatea în care a fost stabilită norma de venit anual este nerealistă şi neprofesionistă.

Din acest an, agricultorii persoane fizice care au peste 2 hectare de teren agricol sau mai mult de trei vaci ori şase porci vor plăti un impozit pe venitul din activităţi agricole. Acesta se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului anual din activităţile desfăşurate pe baza normei anuale de venit. Pe deasupra, se mai aplică şi o cotă de 5,5% care reprezintă contribuţia automată la asigurările de sănătate. În ceea ce priveşte norma de venit, ea variază de la câţiva lei la un anumit număr de animale până la 8.000 de lei pe ha în cazul legumelor cultivate în spaţii protejate.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013