Adama Sultan iulie 2020
update 6 Aug 2020

Priorităţile agriculturii, în viziunea lui Daniel Botănoiu

În noul său mandat, Daniel Botănoiu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), intenţionează să implementeze o serie de măsuri, menite să îmbunătăţească activitatea instituţiilor aflate în subordinea sa. De asemenea, doreşte să atragă importante fonduri europene pentru irigaţii şi să rezolve, atât cât va fi posibil, problema lipsei perdelelor forestiere de protecţie a culturilor de câmp. Nu în ultimul rând, caută soluţii pentru comasarea terenurilor, prin intrarea ADS pe piaţa funciară.

Continuă investiţiile în irigaţii

– Domnule Botănoiu, s-a vorbit mult în ultimul timp despre irigaţii, considerate o prioritate a MADR. Ce intenţionaţi să faceţi pentru acest sector?

– Într-adevăr, una dintre principalele priorităţi vizează investiţiile şi funcţionarea sistemului naţional de irigaţii. În primul rând, dorim să introducem un proiect de lege prin care să definim ce înseamnă zonă irigabilă şi ce implică funcţionarea tuturor sistemelor. Motivul este că toţi agricultorii din România au nevoie de apă, nu numai cei din Muntenia sau Moldova. Pe lângă canale, trebuie vă vedem unde putem face acumulări de apă, acele pungi despre care am mai vorbit.

– Intenţiile sunt bune. Dar aveţi bani?

– Anul acesta avem bani prevăzuţi în buget pentru finalizarea lucrărilor anterioare, deja începute, şi pentru studiile de prefezabilitate necesare viitoarelor investiţii, viitoarelor sisteme. Însă vrem să atragem 1 miliard de euro din fondurile structurale. Mai avem discuţii pentru studiile care se referă la Canalul Siret-Bărăgan, în valoare de 30 milioane de euro, bani pe care trebuia să-i absoarbă Ministerul Mediului cu „Apele române“. Încercăm să intrăm şi noi în această construcţie, astfel încât să obţinem bani de la Comisia Europeană pentru partea canalelor de irigaţii, care vor fi alimentate din canalul magistral. Acesta aparţine de Ministerul Apelor şi Pădurilor şi de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Perdelele forestiere revin în actualitate

– În strategia MADR de combatere a secetei, unul dintre puncte se referea la înfiinţarea unor perdele forestiere de protecţie a culturilor. Din câte ştiu, nu s-a făcut nimic. De ce?

– În strategia noastră de combatere a secetei, pe lângă irigaţii, intră şi crearea unor perdele forestiere de protecţie a culturilor. Acolo unde există suprafeţe mari de teren, instalarea perdelelor forestiere se realizează fără probleme. Însă, în cazul terenurilor mici, cu mulţi proprietari, este mai greu, deoarece nu putem intra cu forţa pentru a asigura lăţimea de 20 m a perdelei forestiere şi lungimea care să asigure protecţie tuturor acestor loturi mici. Unii proprietari sunt de acord, alţii nu.

Certificate, carnete şi carduri pentru producători

– Ce se întâmplă cu certificatul de producător? Am aflat că vor exista mai multe tipuri de car­nete, carduri, certificate.

– Există un pachet format din certificatul de producător, carnetul de comercializare şi cardul de acces la piaţă. Acestea sunt prevăzute într-un act normativ, care dorim să apară cât mai repede.

Certificatul de producător este necesar numai celui care produce. Este emis de primării, dar numai după recunoaşterea activităţii de o organizaţie profesională. Practic, este vorba de o atestare făcută de asociaţiile de producători. Acest certificat nu-i permite agricultorului să-şi vândă marfa.

Carnetul de comercializare îi permite fermierului să vândă en gros ceea ce produce. Documentul se întocmeşte în trei exemplare. Unul este dat cumpărătorului, al doilea ajunge la primărie, iar al treilea rămâne la producător. Astfel poate fi controlată trasabilitatea produselor şi se diminuează evaziunea fiscală, mai ales în domenii cu mari probleme, precum legume-fructe sau creşterea animalelor.

Cardul de acces la piaţă este folosit de micul fermier care nu vrea să vândă en gros, ci la piaţă anumite cantităţi mici de produse. Se prevede ca, în cadrul pieţelor, 20% din locuri să fie rezervate numai producătorilor. Acelaşi card poate fi folosit la tarabă şi de soţia şi/sau copiii titularului notaţi în document.

ANARZ, în semifuncţionalitate

– În preambulul discuţiei noastre, aţi spus că urmăriţi îmbunătăţirea activităţii instituţiilor aflate în subordinea dumneavoastră. Mai exact, la care dintre ele vă referiţi?

– Organizarea şi funcţionarea cât mai bună a instituţiilor aflate în subordinea mea reprezintă un lucru important. Astfel, doresc să îmbunătăţesc activitatea ANARZ, întrucât centrele regionale se află în semifuncţionalitate. În ultimii ani, angajaţii acestei instituţii s-au mulţumit să ducă la bun sfârşit numai o parte din atribuţiile care le revin. Este nevoie de consolidarea controlului oficial al producţiei, de întărirea activităţii de reglementare în zootehnie. Normal este ca ANARZ să propună anumite reglementări, soluţii, acolo unde treaba nu merge bine. Însă, la ora actuală, aşteaptă să vină totul de la MADR, ca şi cum ministerul ar şti mai bine ce se întâmplă în teritoriu. Adică este un sistem birocratic, lipsit de iniţiativă, pe această chestiune. ANARZ nu trebuie să spună că avem mai puţine vaci în ţară, ci cum trebuie făcută reproducţia.

– Care va fi soarta celorlalte instituţii?

– Agenţia Naţională Fitosanitară va deveni autoritate naţională, va prelua inspectorii locali şi laboratoarele, devenind o unitate de sine stătătoare, care va răspunde de întregul domeniu. Astfel vor dispărea costurile şi bugetele separate. Structura teritorială nu va fi desfiinţată. La nivel judeţean, vor funcţiona oficii fitosanitare cu laboratoare şi personalul aferent.

Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor va urma acelaşi drum. Laboratorul central şi inspectoratele teritoriale vor deveni o singură autoritate naţională.

La fel se va întâmpla şi cu Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, care va deveni o autoritate care va avea incluse şi laboratoarele.

Ideea este ca fermierul să meargă într-un singur loc pentru a-şi rezolva problema.

Parcela minimă creşte de la 0,3 ha la 1 ha

– Înainte de a încheia convorbirea noastră, vă rog să-mi spuneţi dacă aveţi în vedere şi măsuri pentru comasarea terenurilor.

– La ora actuală, au loc discuţii pentru a mări parcela minimă de la 0,3 ha la 1 ha. Datorită acestei măsuri, micii fermieri se vor asocia, pentru că au tot interesul să încaseze subvenţiile pe suprafaţă. De asemenea, intenţionăm să înfiinţăm fonduri mutuale ale agricultorilor. Prin intermediul acestora, poate fi înlesnită cumpărarea de terenuri sau compensarea pierderilor de venit. Însă fermierii trebuie să participe la această construcţie.

Totodată, dorim ca ADS să se implice mai mult în piaţa funciară. De exemplu, ar putea achiziţiona terenuri pe care să le comaseze şi să le dea tinerilor să le lucreze, prin vânzare, arendare sau concesionare. Drept model avem o agenţie de stat din Franţa, care cumpără terenuri de pe piaţă şi le comasează, apoi le vinde după o perioadă determinată în funcţie de cerere.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013