Adama Sultan iulie 2020
update 6 Aug 2020

Anul agricol, de la Dumnezeu mai mult, de la Bucureşti - pagubă

Agricultorii cunosc bine faptul că, după un an agricol slab, rar se întâmplă să vină unul şi mai slab, mai ales din cauza aceluiaşi fenomen climatic, cum ar fi seceta. Optimismul este alimentat ori justificat şi de aportul hidric şi termic al acestei ierni bune din punctul de vedere al precipitaţiilor şi temperaturilor care, accidental şi pentru un scurt interval de timp, au coborât sub minus 16 grade Celsius. Ce ar mai putea împiedică o recoltă care se anunţă, din luna martie, cel puţin pentru culturile de toamnă, promiţătoare? Vom afla de la câţiva preşedinţi ai asociaţiilor producătorilor agricoli, membre LAPAR.

„Lanurile arată ca în manual“

Doru Andrici, preşedintele Asociaţiei cultivatorilor de cereale şi plante tehnice Botoşani (48.000 ha): „Grâul şi orzul au ieşit foarte bine din iarnă. Am avut zăpadă suficientă, şansa noastră este că n-a viscolit-o vântul, iar culturile au lucrat sub pătura de omăt. N-am avut, în intervalele fără zăpadă, temperaturi negative care să afecteze plantele. Lanurile arată ca în manual.“ Nu sunt probleme nici în privinţa aprovizionării cu sămânţă pentru culturile de primăvară. Preşedintele Andrici crede într-un an agricol favorabil, dar care s-ar putea să fie încurcat de autorităţi: „Ce-a fost de la Dumnezeu e mulţumitor pentru culturi şi fermieri. Dar problemele ni le fac cei de pe pământ. Remarc o mare neseriozitate la conducerea MADR. La întâlnirile noastre cu autorităţile ni s-a vorbit despre o subvenţie de 170 de euro pentru 2012: 120 de euro din SAPS (schema de plată unică pe suprafaţă, fonduri europene), care în final a scăzut la 106 euro/ha, şi restul din PNDC (plăţi naţionale directe complementare), sumă care a ajuns de la 50 la 35 şi apoi la 26 de euro. Problema mare este că din SAPS s-au achitat doar 50% şi tocmai am primit vestea că MADR şi-a luat ca termen de plată 31 decembrie 2013! Vă daţi seama că, după pierderile suferite anul trecut, un fermier nu are cu ce cumpăra îngrăşămintele chimice? Doi: cel puţin pentru o jumătate de an din 2013, dacă nu pentru tot, noi am pierdut subvenţia la motorină fiindcă cineva a uitat să trimită notificare la UE în timp util. Chiar dacă s-a remediat greşeala, vom avea o perioadă – fiindcă aici nu se aplică retroactivitatea – în care vom plăti motorina consumată în câmp la acelaşi preţ cu cel care se plimbă cu limuzina pe autostradă. Aceste două chestiuni pot strica ce au făcut bun ploile în culturile noastre.“

Micii fermieri tulceni, fără sămânţă certificată

Ion Ciulinaru, preşedintele Asociaţiei cultivatorilor de cereale şi plante tehnice Călăraşi (3.200 ha): „Situaţia în câmp este complet diferită faţă de anul trecut. Avem culturi bune, solul a ieşit din iarnă aprovizionat suficient cu apă, n-am avut nici îngheţ, cu excepţia, cred, a unei nopţi sau două, când temperatura a scăzut sub minus 16 grade Celsius. În privinţa seminţelor, am avut contracte încheiate din timp şi am aprovizionat fermele cu cantitatea necesară de porumb sau floarea-soarelui.“

Ion Bălan, preşedintele Asociaţiei fermierilor Tulcea (98.000 ha): „După doi ani în care agricultorii au eşuat cu rapiţa, iar în toamna anului trecut solul a fost în deficit de apă şi foarte greu de lucrat, această cultură, altfel rentabilă, a fost înfiinţată pe o suprafaţă mică. Acesta ar fi un dezavantaj pentru noi. Păioasele, în schimb, s-au dezvoltat corespunzător, au fost condiţii climatice perfecte, din noiembrie şi până la sfârşitul lunii februarie au căzut 220 litri de apă/mp, deci avem umiditate în sol“. Şi Ion Bălan întrevede că vor apărea dificultăţi la fertilizare: „Mă tem că, nevenind la timp subvenţiile, mulţi fermieri nu vor avea bani să cumpere cantităţile necesare de îngrăşăminte chimice, chestiune care se va repercuta asu­pra recoltei.“ Probleme sunt în Tulcea cu asigurarea seminţei de porumb: „Nu mă refer la fermierii mari. Aceştia au contracte vechi cu partenerii, şi-au procurat sămânţa din timp, indiferent că o vor plăti acum sau la recoltare. Dar micii fermieri, din categoria celor care lucrează sub 5 ha, au rămas fără material certificat de înaltă valoare biologică – este o lipsă pe piaţa de profil, încă nerezolvată de producători sau distribuitori – ceea ce înseamnă că ei vor pune în pământ, cum se zice, sămânţă din pătul.“

Alte pericole pentru agricultori

Viorel Matei, preşedintele Aso­ciaţiei cultivatorilor de cereale şi plante tehnice Timiş (260.000 ha), ne spunea că, de când lucrează în agricultură, şi o face din 1960, o singură dată i s-a mai întâmplat să vadă o primăvară ca acum: „Din 1974 n-am mai întâlnit aşa ceva, o primăvară aşa de caldă încât să fie usturoiul plantat în câmp la sfârşitul lunii februarie. Grâul şi orzul au o dezvoltare vegetativă extraordinară, caracteristică poate lunii aprilie, cu o talie a plantelor de 15-17 cm. Anul se prefigurează a fi foarte bun.“

Două pericole majore îi pasc totuşi pe fermieri: „Micii fermieri vor avea o problemă cu faptul că nu vor putea aplica dozele optime de îngrăşăminte. Unităţile mari se vor descurca ele într-un fel, în lipsa subvenţiilor, fie că fac împrumut la bancă, fie că au mai vândut din pământ, dar vor cumpăra îngrăşăminte chimice de calitate şi în cantitatea necesară, pe când agricultorii care lucrează 10-50 ha vor avea greutăţi. Pe de altă parte, nu-mi permit eu să dau sfaturi, deşi experienţa m-ar îndreptăţi s-o fac, o dezvoltare a plantelor să-i spun prematură aduce cam de fiecare dată un atac de boli şi dăunători. Din acest motiv spun că fermierii trebuie să stea cu ochii pe culturi.“

În judeţul Timiş, lipsa seminţelor nu s-a făcut simţită dintr-un motiv simplu: chiar dacă nu s-au găsit în România, au existat în Ungaria! Şi preşedintele Viorel Matei s-a arătat supărat pe autorităţi, pe care le-a acuzat de lipsă de interes şi de cuvânt faţă de fermieri: „Astăzi nu te mai obligă nimeni să spui neadevăruri. Nu-i înţeleg pe oamenii aceştia de ce promit una (subvenţie mai mare decât se va acorda, în final, pentru anul 2012) şi fac alta când, foarte bine, puteau să spună de la început: oameni buni, vă dăm doar 132 de euro/ha. Ne facem şi noi nişte calcule, nu putem să lucrăm după ureche.“

În Olt, rapiţa a fost întoarsă pe mare parte din suprafaţă

Ilie Popescu, preşedintele producătorilor agricoli Olt (40.000 ha): „La noi, cultura rapiţei este sub semnul întrebării. Nu a plouat în zonă în perioada de răsărire şi au apărut probleme de densitate şi uniformitate. Deja 70% din suprafaţa însămânţată a fost întoarsă, iar în opinia mea cred că nu vom mai rămâne cu prea multă rapiţă.“ Preşedintele Popescu este de părere că nu există o criză reală pe piaţa seminţelor de porumb, ci este una fabricată, pentru a păstra preţurile ridicate: „Sămânţă există, numai că este foarte scumpă. E o tactică a distribuitorilor, să dea aparenţa unei crize, ca să menţină preţul sus.“

Şi în Olt se resimt plăţile întârziate ale subvenţiilor: „Acestea apar în fiecare an. Pe noi ne deranjează foarte tare minciuna. Subvenţia la motorină a intrat doar în proporţie de 30% din valoarea cuvenită pe trimestrul III, iar de banii din trimestrul IV nici nu se vorbeşte. Cât despre subvenţia pentru 2013, este falsă teoria notificării UE, care să ne lase să subvenţionăm combustibilii; trebuia doar redusă acciza, chestiune pe care o practică toate ţările din UE pentru agricultură. La noi se redirecţionează bugetul în altă parte, asta este toată chestiunea.“

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013