Adama 04 mai 2020
update 3 Jul 2020

Noua Lege a pajiştilor, pe ultima sută de metri

Deşi a fost multă vreme aşteptată, Legea nr. 214/2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor nu a rezolvat problemele din sector, ci din contră, unele chiar s-au accentuat. Ministerul Agriculturii promite să rezolve problema rapid, poate chiar în această lună, mai ales că primăvara începe să se facă simţită.

De lacunele acestei legi sunt conștienți nu doar crescătorii de animale, ci şi oficialii din Ministerul Agriculturii, care au recunoscut că actul normativ cuprinde „prevederi neuniforme din punct de vedere juridic“ care au condus la neaprobarea normelor metodologice. Anul trecut, ministerul a emis un ordin pentru constituirea unui grup de lucru care să elaboreze un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 214/2011. După consultarea unor asociaţii din sectorul creşterii animalelor, se pare că procedura a intrat în linie dreaptă, aprobarea noii legi a pajiştilor fiind aşteptată să aibă loc în luna martie.

Nereguli şi la autorităţi, şi la crescători

Marcel Andrei, un crescător de oi din zona Sibiu, a participat la discuţiile cu ministerul. El spune că principalele modificări ale legii se referă la obligativitatea ca asociaţiile care vor să închirieze pajiştile să facă dovada că deţin animale înregistrate în Registrul Naţional al Exploataţiilor.

De asemenea, au fost modificate şi amenzile, astfel încât să nu se mai facă „discriminare“ între persoanele fizice şi cele juridice.

Andrei spune că oficialii din Ministerul Agriculturii au propus ca amenzile să fie date de Jandarmerie, lucru cu care crescătorii nu sunt de acord, normal fiind ca „abaterile să fie sancţionate de Direcţiile Agricole Judeţene“.

Crescătorul de oi mai spune că, în ultimii ani, au fost semnalate numeroase cazuri de nerespectare a legii, în condiţiile în care mulţi primari au constituit asociaţii pentru a beneficia de subvenţiile de la UE.

La rândul lui, Mihai Popovici, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine „Pastorala“ din Suceava, susţine că ar trebui verificate mai atent aceste asociaţii, pentru că multe nu mai au decât câţiva membri care închiriază suprafeţe mari de pajişte, în timp ce adevăraţii crescători sunt lăsaţi de o parte. Asociaţia pe care o reprezintă a primit, în urma unei licitații organizate de primăria locală, 127 de hectare. Inițial, suprafața a fost concesionată pe o perioadă de cinci ani, după care a fost concesionată pentru alți cinci ani.

Interesele din spatele licitaţiilor

Una dintre problemele care îi deranjează pe reprezentanții asociațiilor de crescători de animale este și faptul că, în spatele licitațiilor pentru concesionarea pajiștilor, se află de multe ori tot felul de interese, în general ale „consiliilor locale“, dar și ale unor persoane care, prin diverse combinații, reușesc să pună mâna pe terenuri în mod ilegal, spune Ion Hiru, reprezentantul Asociației Crescătorilor de ovine, caprine și bovine Argeș.

Hiru a auzit și el de intenția Ministerului Agriculturii de a modifica legea, dar nu a citit proiectul de lege. Știe însă că toate aceste modificări au rolul de a facilita accesul „adevăraților“ crescători la terenuri.

Ce înseamnă pajişti permanente?

Proiectul de act normativ defineşte pajiştile permanente, care sunt suprafeţe agricole de păşuni și fâneţe, naturale sau cultivate, folosite pentru producţia de iarbă sau de alte plante erbacee furajere, care nu au fost incluse timp de cel puţin cinci ani în sistemul de rotaţie a culturilor și care sunt utilizate pentru păşunatul animalelor şi producerea de furaje, cu respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În categoria pajişti sunt cuprinse şi păşunile împădurite cu consistenţa mai mică de 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră; de asemenea, sunt cuprinse pășunile alpine, păşunile situate în zonele inundabile ale râurilor şi în Lunca Dunării și Rezervația Biosfera „Delta Dunării.“

Cine sunt beneficiarii?

Beneficiarii pot fi crescătorii de animale persoane fizice/juridice înscrise în RNE care desfășoară activități agricole specifice categoriei de folosință pajiști conform clasificării statistice a activităților economice în Comunitatea Europeană pentru producția vegetală și animală. Actul normativ vizează pajiştile proprietate publică a statului, administrate de Agenția Domeniilor Statului, pajişti proprietate publică a comunelor, oraşelor, municipiilor şi a municipiului Bucureşti, administrate de consiliile locale ale acestora; pajişti proprietate privată a statului, administrate de ADS; pajişti proprietate privată a comunelor, oraşelor, municipiilor şi a municipiului Bucureşti, administrate de consiliile locale ale acestora şi pajişti proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice.

Obligaţii

Deţinătorii de pajişti sunt obligaţi să menţină suprafaţa totală ocupată cu pajişti la 1 ianuarie 2007 şi înregistrată în registrul agricol ca păşune/fâneaţă la acea dată, inclusiv cele aflate în administrarea ADS. Suprafaţa totală de pajişti prevăzută se actualizează în registrul agricol. Pajiștile se folosesc pentru pășunatul animalelor şi producerea de furaje. Se interzice scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiștilor. Pentru punerea în valoare a pajiştilor aflate în domeniul public al comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor şi pentru folosirea eficientă a acestora, consiliile locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor, încheie contracte de concesiune/închiriere, în condiţiile legii, pentru suprafeţele de pajişti disponibile, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă de minimum 10 ani.

Procedura de concesionare/închiriere trebuie iniţiată până la data de 1 martie a fiecărui an, în baza hotărârii consiliului local al comunei, oraşului, respectiv al municipiului. Anual, până în data de 1 martie, consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor verifică respectarea încărcăturii de animale/ha/ contract, în corelare cu suprafeţele utilizate, şi stabileşte disponibilul de pajişti ce pot face obiectul concesionării/închirierii ulterioare. Încărcătura optimă pe hectar nu trebuie să fie mai mică de 0,3 UVM/ha.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013