Adama Sultan iulie 2020
update 6 Jul 2020

Vine primăvara şi, odată cu aceasta, şi căpuşele

Căpuşele au o activitate biologică maximă în sezonul de primăvară, atacând atât animalele, cât şi omul. Acestea parazitează temporar pe animal sau om, timp în care se hrănesc cu sânge, iar în stare liberă trăiesc în natură (sol, iarbă, tufişuri), fără să se hrănească ani de zile. Există căpuşe care parazitează la mamifere, dar care uneori atacă şi păsările, în acelaşi timp existând şi căpuşe specifice păsărilor.

Hrănindu-se cu sânge, căpuşele au, în primul rând, rol spoliator, adică sărăcesc organismul de sânge, vitamine şi minerale. Prin saliva care conţine diferite substanţe toxice, anticoagulante sau hemolizante, căpuşele determină fenomene de anemie şi toxicoză. Foarte important de ştiut este faptul că acestea transmit, odată cu înţepătura, numeroşi agenţi patogeni: virusuri, bacterii, rickettsii, paraziţi, miceţi, producând diferite boli, cum sunt: paralizia de căpuşe, encefalite, borelioza, babesioza, ehrichioza, febra Q etc. Acestea pot cauza dermatite sau reacţii alergice de diferite grade.

Mamiferele pot fi parazitate de mai multe specii de căpuşe răspândite pe teritoriul ţării noastre, indiferent de relief. Căpuşele au următoarele stadii de evoluţie: ou, larvă, nimfă şi adult, care se desfăşoară fie pe o singură gazdă (animal), fie pe mai multe. Din acest punct de vedere există trei tipuri de căpuşe, şi anume: căpuşele cu o singură gazdă; căpuşele cu două gazde, adică larvele şi nimfele acestora, după ce se hrănesc pe un animal cad pe sol, se transformă în adulţi şi apoi atacă alt animal; şi căpuşe cu trei gazde, fiind cele care îşi desfăşoară fiecare stadiu de evoluţie pe animale diferite.

Astfel, căpuşele cu două sau trei gazde intermediare folosesc pentru a se hrăni mamifere sălbatice mici (rozătoare, insectivore), păsări sălbatice şi în special mamifere de talie mare domestice şi sălbatice. În felul acesta, se creează un lanţ parazitar în care sunt cuprinse mai multe specii de animale.

Animalele şi omul se infestează cu căpuşe pe care le iau din iarbă sau de pe tufişuri. Pentru animalele de companie (câine, pisică) care trăiesc în casă, vectorii pentru aceste insecte sunt chiar stăpânii lor care le aduc în locuinţă pe haine sau încălţăminte.

Căpuşele păsărilor trăiesc pe pasăre în stadiile de larvă şi nimfă, iar ca adult, în diferite materiale lemnoase, cuibare, coaja copacilor, tufişurile de lângă coteţe, unde se retrag ziua, atacând doar noaptea.

Prevenirea şi combaterea infestării animalelor cu căpuşe se realizează atât prin deparazitarea lor, cât şi a adăposturilor. Deparazitarea rumegătoarelor se face cu ROMIVERMECTIN şi ROMAVERMECTIN PLUS, iar la ovine se fac şi îmbăieri antiscabioase. Caii se deparazitează cu ECVIROM sau ECVIROM I, câinii şi pisicile cu PARAKILL. Păsările se deparazitează cu ROMPARATOX sau ROMPARASECT.

Pentru deparazitarea adăposturilor, se folosesc soluţii insecticide: ROMPARASECT 5%.

altCombaterea căpuşelor în mediu este mai greu de realizat şi are în vedere defrişarea terenurilor prin distrugerea şi arderea arbuştilor, buruienilor, precum şi prin aplicarea unor metode zootehnice care se bazează pe rotaţia păşunilor, interzicerea animalelor infestate pe păşunile asanate.

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar
Doctor în ştiinţe medicale, SC Romvac Company SA

REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013