reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Feb 2020

Pregătirea junincilor în vederea fătării şi a primei lactaţii

În condiţiile scăderii efectivelor matcă la bovine, asigurarea necesarului de lapte trebuie să se facă în special pe seama creşterii, cantitative şi calitative, a producţiei pe animal. Se impune ca potenţialul genetic să fie pus în valoare printr-o furajare raţională, în primul rând, dar şi prin cunoaşterea şi, mai ales, corecta aplicare a tehnologiei de creştere şi exploatare a vacilor de lapte.

Plecând de la aceste considerente, pregătirea junincilor în vederea fătării şi a primei lactaţii are o importanţă deosebită, deoarece de felul în care se realizează depinde obţinerea atât a unor viţei viguroşi, cât mai ales a unei bune producţii de lapte chiar la prima lactaţie, cu influenţe majore asupra întregii vieţi productive. Practic, este vorba de aplicarea unei furajări optime, asigurarea confortului tehnologic şi, ceea ce este foarte important, de aplicarea unei gimnastici funcţionale asupra ugerului şi a celei de ansamblu a organismului viitoarei vaci.

Deoarece factorul hotărâtor îl constituie alimentaţia, în alcătuirea raţiilor de hrană, vor intra furaje de bună calitate, cu un bogat conţinut de proteine, vitamine şi săruri minerale, astfel stabilite încât să asigure: definitivarea creşterii până la atingerea maturităţii corporale; dezvoltarea normală a fătului (care în ultimele două luni de gestaţie realizează 60-70% din greutatea sa la naştere); crearea de rezerve în organism pentru susţinerea producţiei de lapte în primele luni după fătare.

Realizarea sporurilor de creştere

În perioada de vară, pe lângă masa verde se administrează un supliment de concentrate, în funcţie de productivitatea păşunii. Norma de hrană poate fi stabilită orientativ, cunoscând că necesarul pentru asigurarea funcţiilor vitale este de 0,9 U.n. cu 60 g P.d./100 kg greutate vie, la care se adaugă 5 U.n. cu 500 g P.d. pentru realizarea unui kilogram spor, până la atingerea greutăţii corporale normale, caracteristică rasei.

Deoarece în ultimele două luni de gestaţie cerinţele nutritive ale junincilor sunt cu 50% mai mari decât ale tineretului femel de aceeaşi vârstă şi greutate dar negestant, pentru realizarea unor sporuri de creştere masive se impune mărirea treptată a ponderii concentratelor din raţie, administrată sub formă de uruieli, şi reducerea nutreţurilor însilozate şi a borhoturilor. Cercetările au demonstrat că există o corelaţie pozitivă între sporul înregistrat în ultima parte a gestaţiei şi intensitatea de secreţie a hormonului somatotrop (de creştere), cu rol important în dezvoltarea canalelor galactofore şi sistemului alveolar al glandei mamare. Preocuparea pentru realizarea unor sporuri mari de creştere nu trebuie exagerată, deoarece o supraîngrăşare a junincilor gestante duce la fătări grele.

Un aspect căruia nu i se acordă importanţa cuvenită

Pregătirea în vederea primei lactaţii include şi aplicarea unei gimnastici funcţionale raţionale asupra ugerului (efectuarea masajului), problemă cunoscută de crescătorii de animale, dar căreia nu întotdeauna i se acordă importanţa cuvenită. Aceasta trebuie să înceapă obligatoriu cu 5 luni înainte de fătare, când se alcătuiesc şi grupele separate de juninci, în cazul exploataţiilor cu efective mari. Pentru ca viitoarele vaci să se obişnuiască cu mulsul manual sau cu mulsul mecanic, precum şi în scopul dezvoltării ţesutului glandular al mamelei, se va face masajul acesteia zilnic, imitând mulsul prin mişcări uşoare de la baza mamelei spre vârful mameloanelor. Abordarea animalului se face cu multă blândeţe, iar operaţia se va executa de 2-3 ori/zi, de obicei la aceleaşi ore la care se face mulsul, creându-se reflexele pe care trebuie să le aibă vacile de lapte. Spre sfârşitul perioadei de gestaţie, când ugerul s-a dezvoltat bine şi a început să se congestioneze, masajul încetează.

Aceeaşi atenţie trebuie acordată gimnasticii funcţionale de ansamblu a organismului (gimnastica funcţională a aparatului locomotor şi a tubului digestiv). Pentru aceasta, în zilele fără ploaie, ninsoare sau viscol, animalele trebuie scoase în padoc sau la plimbare.

Junincilor trebuie să li se asigure şi timpul necesar pentru odihnă şi rumegare (12-13 ore/zi), ceea ce permite o bună valorificare a furajelor şi creşterea în greutate. După fătare odihna devine şi mai importantă, deoarece favorizează o bună secreţie, cu formarea unei mari cantităţi de lapte în uger. Nerespectarea programului zilnic de mişcare şi odihnă va duce la obţinerea unor rezultate neconvingătoare, chiar dacă sunt asigurate furajarea raţională şi confortul tehnologic.

De aceea, pentru formarea unor vaci de mare producţie, nu numai pentru prima lactaţie ci şi pentru următoarele, trebuie acordată atenţie tuturor factorilor la care ne-am referit.

Bogdan MACOVSCHI
REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013