reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019
Imprimă această pagină

Camera Agricolă, un nou început?

Zilele acestea se discută (din nou) foarte mult despre Camera Agricolă. Multe persoane, mai mult sau mai puţin avizate, îşi dau cu părerea despre cum ar trebui să fie, ce ar trebui să facă, cine ar trebui să lucreze la Camera Agricolă. Unii spun că salariaţii camerei ar trebui să fie buni manageri (dacă au succes în conducerea unei exploataţii agricole, de ce ar fi interesaţi să lucreze într-o structură unde câştigurile sunt limitate?), alţii afirmă că personalul ar trebui să fie strict specializat. Noi credem că acest personal trebuie să îndeplinească o singură condiţie: să răspundă nevoilor fermierilor.

Din 100 de persoane care se adresează Camerei Agricole, 70-80% sunt deţinători de ferme mici şi mijlocii care doresc să se dezvolte prin accesarea de fonduri europene. Este mai mult decât evident că prioritatea în această etapă este elaborarea de proiecte pentru atragerea acestor fonduri. E nevoie deci de personal specializat. În cei 13 ani de activitate, cei care au lucrat în consultanţa agricolă s-au specializat, iar rezultatele sunt mai mult decât grăitoare: 7 milioane de euro atrase doar în judeţul Călăraşi pe seama proiectelor întocmite de specialiştii Camerei Agricole în exerciţiul bugetar 2007 – 2013, 350 de entităţi economice nou create ca urmare a câştigării de proiecte (persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) şi familiale (IF) care vor plăti taxe şi impozite la bugetul de stat), aproape 3.200 de persoane care au dobândit o calificare în domeniul agricol prin participarea la cursurile organizate de consultanţa agricolă, 15 cooperative şi asociaţii agricole. Nu e puţin lucru nici pentru structuri mult mai viguroase din punctul de vedere al resurselor umane şi logistice.

Nevoile de consultanţă ale celor care au înfiinţat o formă asociativă sau au devenit PFA, II-uri sau IF-uri s-au diversificat foarte mult. Ei solicită acum Camerei Agricole sprijin în domeniile economic, fiscal, juridic, iar noi încercăm să răspundem acestor nevoi ale fermierilor.

Specialiştii Camerei Agricole au participat direct la marile „acţiuni“ ale ministerului: pentru implementarea cotei de lapte, consultanţii s-au deplasat „din poartă în poartă“, întâi pentru a-i informa pe crescătorii de vaci de lapte şi apoi pentru a le înmâna deciziile privind cota alocată. La înfiinţarea APIA, aceiaşi specialişti au participat la identificarea parcelelor pe blocurile fizice, au acordat sprijin la întocmirea documentaţiei pentru accesarea diferitelor tipuri de subvenţii etc.

Am făcut ceea ce trebuia să facem, dar considerăm că este util să reamintim toate aceste lucruri celor care mai au îndoieli cu privire la activitatea noastră.

Consultanţa agricolă, aşa cum funcţionează ea astăzi, îşi propune să ajute fermierul să ia decizii singur, în scopul obţinerii unei autonomii a acestuia, iar exploataţia agricolă este abordată într-un context larg ca o entitate complexă care interrelaţionează cu numeroase alte structuri.

În concluzie, Camera Agricolă, în forma ei actuală, este:

● un organism cu o structură clară, cu un statut bine definit şi cu personal calificat, care, în ciuda experimentelor la care a fost supus în decursul existenţei sale, şi-a găsit locul în peisajul agriculturii româneşti;
● o instituţie funcţională, cu rezultate concrete şi perfect măsurabile;
● un organism care asigură accesul neîngrădit la un pachet de servicii de bază de consultanţă, gratuit tuturor categoriilor de fermieri;
● organism public, prin intermediul căruia Ministerul Agriculturii îşi promovează politicile agricole în teritoriu;
● organism echidistant care nu are interesul să promoveze serviciile sau produsele unei firme sau alteia.

Maricica Dobrin

Responsabil relaţii publice, Camera Agricolă a Judeţului Călăraşi
REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013