Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Oct 2021

Câte dintre comunele României dispun, astăzi, de sistem public de alimentare cu apă

  • Giurgiu, Teleorman, Botoșani și Suceava – județele cu cele mai slabe cifre la nivel național

În Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă – Orizont 2030, document adoptat în 2018 ca urmare a semnării de către România și Uniunea Europeană a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă (2015, Adunarea Generală a ONU, New York), Guvernul și-a asumat câteva angajamente privind alimentarea cu apă și canalizarea. Cele mai importante sună așa: „conectarea gospodăriilor populației din orașe, comune și sate compacte la rețeaua de apă potabilă și canalizare în proporție de cel puțin 90%“; „creșterea accesului la apă potabilă pentru grupurile vulnerabile și marginalizate“. În articolul de față vom prezenta care era situația la sfârșitul anului 2019, ultimul pentru care Institutul Național de Statistică dispune de cifre, în ceea ce privește alimentarea cu apă. Despre canalizare vom discuta în numărul viitor al revistei noastre, dar putem spune de pe acum că, dacă alimentarea cu apă poate ajunge la dezideratul de 90%, este imposibil să se întâmple același lucru și în privința rețelei de colectare și epurare a apelor menajere.

Așadar, în 2019, din totalul de 3.181 de localități din România, dispuneau de rețea publică de alimentare cu apă 2.586 de unități administrativ-teritoriale, ceea ce corespunde unui procent de 81, 295%. În mediul urban, gradul de acoperire este 98,75% (316 municipii și orașe, din 320), iar în mediul rural procentul este de 79,34% (2.270 de comune, din totalul de 2.861).

Cifrele prezentate sunt oarecum înșelătoare. Institutul Național de Statistică arată că, în decembrie 2019, populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă se ridica la 13.728.144 de persoane. Dacă raportăm cifra la populația rezidentă din iulie același an (19.375.835 de persoane), rezultă un procent de 70,85 %, ceea ce înseamnă că nu toată populația din localitățile care dispun de rețea de apă este și conectată la sistem. În cazul populației după domiciliu (22.193.286 de locuitori), procentul e și mai mic, scade la 61,85%. La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populației conectate la sistemul public de alimentare cu apă, din totalul populației rezidente, s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (87,7%), urmată de regiunea Sud-Est (82,3%). Gradul cel mai redus de racordare s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (50,1%), urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia (59,3%).

Rețeaua de alimentare cu apă în mediul rural, pe regiuni de dezvoltare

Astăzi ne vom referi strict la situația alimentării cu apă în mediul rural, dezavantajat clar din punctul de vedere al asigurării acestei minime utilități. Din păcate, în baza de date a INS nu găsim date privind populația din mediul rural deservită de rețeaua centralizată de apă, ci numai total locuitori (urban+rural) conectați la acest sistem. În schimb, avem numărul de comune care au înființat sistemul de alimentare cu apă, însă nu vom ști în ce măsură toate satele dispun de această facilitate. Din experiența de teren știm că, de regulă, comunele compacte sunt branșate în totalitate la apă. Nu la fel se întâmplă în localitățile cu satele dispersate, situate la 4-10 km de satul de reședință, sau în cele din zona de deal și de munte, unde cătune întregi sau grupuri de case nu au acces la rețea. Pe regiuni de dezvoltare, vedem că situația cea mai bună se întâlnește în Sud-Est (91,54% grad de acoperire) și Nord-Vest (90,81 %), iar cele mai puține comune cu rețea găsim în regiunile Nord-Est (66,79%) și Sud-Vest Oltenia (69,11%).

apa comune

Situația conectării la apă a comunelor, pe județe

Mergem însă mai în profunzime cu analiza noastră și vedem care este situația pe județe, în fiecare regiune de dezvoltare. Și vom observa că în clasamentul județelor cu cele mai multe comune cu rețea de apă se regăsesc trei din cele mai bogate comunități din țară – Constanța – 98,30%, Timiș – 97,75%, Cluj –94,66%, dar și trei care, economic, sunt în subsolul unei ierarhii naționale – Tulcea-97,82%, Brăila – 95,00 și Satu Mare – 94,91%. Județele din sudul țării și din nordul Moldovei dau cele mai slabe performanțe: Giurgiu – 37,25%, Suceava – 46,93%, Teleorman – 48,91% și Botoșani – 56,33%.

Regiunea Nord-Vest:

  • Bihor: 79 de comune cu rețea, din totalul de 91 de UAT din mediul rural, 86,81%;
  • Bistrița-Năsăud: 51 de comune cu rețea, din 58 total, 87,93%;
  • Cluj: 71 de comune cu rețea, din 75 total, 94,66%;
  • Maramureș: 59 de comune cu rețea, din 63 total, 93,65%;
  • Satu Mare: 56 de comune cu rețea, din 59 total, 94,91%;
  • Sălaj: 50 de comune cu rețea, din 57 total, 87,71%.

Exact cum v-am spus mai sus, cele mai mici procente sunt în Bihor, Bistrița-Năsăud și Sălaj, unde predomină zona muntoasă și, deci, probabil, rețeaua nu a putut fi dusă în comunele izolate.

Regiunea Centru:

  • Alba: 62 de comune cu rețea, din 67 total, 92,53%;
  • Brașov: 43 de comune cu rețea, din 48 total, 89,58%;
  • Covasna: 27 de comune cu rețea, din 40 total, 67,50%;
  • Harghita: 51 de comune cu rețea, din 58 total, 87,93%;
  • Mureș: 70 de comune cu rețea, din 91 total, 76,92%;
  • Sibiu: 36 de comune cu rețea, din 53 total, 67,92%.

Foarte curioasă situația din Sibiu, despre care se spune mereu că este model de dezvoltare în România, cu atât de puține comune care au sistem public de alimentare cu apă. La fel de adevărat este însă că județul are multe sate în zona de munte, dar n-ar fi fost un impediment, de vreme ce Harghita, cu relief asemănător, a performat în acest domeniu. Și este de meditat și după ce comparăm județele Covasna și Harghita.

Regiunea Nord-Est:

  • Bacău: 71 de comune cu rețea, din 85 total, 83,52%;
  • Botoșani: 40 de comune cu rețea, din 71 total, 56,33%;
  • Iași: 68 de comune cu rețea, din 93 total, 73,11%;
  • Neamț: 50 de comune cu rețea, din 78 total,64,10%;
  • Suceava: 46 de comune cu rețea, din 98 total, 46,93%
  • Vaslui: 63 de comune cu rețea, din 81 total,77,77%.

În mod surprinzător, unul dintre cele mai sărace județe din România, am numit Vaslui, dispune de sistem de alimentare cu apă în mediul rural superior mai bogatelor Suceava și Neamț. Apoi, așa cum ne așteptam, Botoșani a performat foarte puțin, dar tot se clasează înaintea județului vecin, Suceava. Ultimele două sunt, alături de Giurgiu și Teleorman, pe ultimele locuri în țară ca număr de comune cu rețea de apă potabilă.

Regiunea Sud-Est:

  • Brăila: 38 de comune cu rețea, din 40 total, 95,00%;
  • Buzău: 74 de comune cu rețea, din 82 total, 90,24%;
  • Constanța: 58 de comune cu rețea, din 59 total, 98,30%
  • Galați: 56 de comune cu rețea, din 61 total,91,80%;
  • Tulcea: 45 de comune cu rețea, din 46 total, 97,82%;
  • Vrancea: 54 de comune cu rețea, din 68 total,79,41%.

Vrancea este unicul județ din regiune care coboară procentul la sub 90%. Interesant este că zone mai puțin dezvoltate economic, am numit Tulcea și Brăila, au reușit să asigure apă în procente mai mari decât județe din alte regiuni, cu PIB mult superior, cum ar fi Cluj, Prahova, Brașov sau Sibiu. Poate acestea pot reprezenta modele de bune practici!

Regiunea Sud-Muntenia:

  • Argeș: 88 de comune cu rețea, din 95 total, 92,63%;
  • Călărași: 46 de comune cu rețea, din 50 total, 92,00%;
  • Dâmbovița: 68 de comune cu rețea, din 82 total, 82,92%;
  • Giurgiu: 19 de comune cu rețea, din 51 total, 37,25%;
  • Ialomița: 53 de comune cu rețea, din 59 total, 89,83%;
  • Prahova: 80 de comune cu rețea, din 90 total, 88,88%;
  • Teleorman: 45 de comune cu rețea, din 92 total, 48,91%.

În Muntenia este surprinzător că Prahova, cel mai bogat județ din regiune, se află ca procent de acoperire cu apă a mediului rural sub Călărași, unul dintre cele mai sărace din țară. De asemenea, Muntenia dă și cele mai lipsite de performanțe județe într-un top național, Giurgiu și Teleorman!

Regiunea București-Ilfov:

  • Ilfov: 26 de comune cu rețea, din 32 total, 81,25%.

Regiunea Sud-Vest Oltenia:

În cazul acestei regiuni regula se schimbă și singura explicație ține de managementul județean sau local: județele de munte (Gorj și Vâlcea) au mai multe comune cu rețea de apă decât cele de la câmpie, unde lucrările, teoretic, nu au grad mare de dificultate și ar putea fi executate lejer.

Regiunea Vest:

  • Arad: 60 de comune cu rețea, din 68 total, 88,23%;
  • Caraș-Severin: 57 de comune cu rețea, din 69 total, 82,60%;
  • Hunedoara: 41 de comune cu rețea, din 55 total, 74,54%;
  • Timiș: 87 de comune cu rețea, din 89 total, 97,75%.

În acest caz nu avem nicio surpriză: al treilea cel mai bogat județ din România, după București și Cluj, ne referim la Timiș, a investit puternic în rețeaua de apă în spațiul rural, situându-se pe locul al treilea, la nivel național.