Adama Sultan iulie 2020
update 11 Aug 2020

Cum influenţează regionalizarea administrativă agricultura?

Despre regionalizarea României se spune că ar fi mai mult decât benefică în contextul nevoii de creştere a gradului de absorbţie a fondurilor europene, acesta fiind şi motivul pentru care, în subordinea celor două agenţii de plăţi din agricultură, crearea centrelor regionale s-a impus de la bun început. Cum va influenţa mult discutata regionalizare administrativă agricultura şi în ce mod se va realiza ea în acest sector aflăm de la cei doi secretari de stat în MADR, Achim Irimescu şi Daniel Botănoiu.

Structuri regionale existente

Achim Irimescu ne-a relatat faptul că, la momentul de faţă, există deja structuri regionale ale agenţiilor de plăţi, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). În cazul lor, nu se schimbă nimic, urmând doar să vedem dacă viitoarea regionalizare va coincide cu numărul actual al centrelor regionale.

„Dacă sistemul regional este bine gândit nu vor fi probleme. Însă eu am unele dubii. Nu ştiu dacă, în teritoriu, cel puţin în prima fază, toţi oamenii vor fi suficient de bine pregătiţi, astfel încât să facă faţă cerinţelor. Deci există riscul ca anumite centre regionale să nu funcţioneze la parametrii necesari“, a menţionat Irimescu.

Filialele ANIF vor fi comasate

Regionalizarea este o măsură care se impune în mod deosebit şi când vine vorba de noua organizare a ANIF. „Agenţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare are nevoie de o funcţionare mai suplă. La ora actuală există 41 de filiale, cu 41 de directori. Fiecare este stăpân în judeţul lui, dar uită faptul că un sistem de irigaţii se întinde pe trei sau patru judeţe. De aceea urmează comasarea lor, astfel încât să obţinem mai puţine centre regionale, care să administreze un sistem întreg de irigaţii, nu frânturi“ – a afirmat Daniel Botănoiu.

În opinia sa, comasarea filialelor judeţene ale ANIF va duce la o mai bună desfăşurare a activităţii şi circulaţie a informaţiilor în teritoriu. De aceea, va exista un director regional care va răspunde de întregul sistem de irigaţii, dintr-o anumită zonă.

Direcţiile agricole se transformă în oficii

Tot la nivel regional vor fi organizate şi direcţiile agricole judeţene, pentru că, la ora actuală, există cazuri în care acestea nu-şi îndeplinesc sarcinile care le revin.

„Dacă urmărim aceste atribuţii, vedem că sunt scrise frumos, pe câte zece pagini. În realitate, nu pot să facă totul, ceea ce înseamnă că entitatea nu funcţionează. Actualii directori executivi rămân pe poziţie, până la apariţia noii formule“, ne-a declarat Botănoiu.

În opinia sa, înainte de regionalizare trebuie avută în vedere crearea camerelor agricole. Cum acestea au fost gândite deja la nivel regional, şi direcţiile agricole trebuie să existe tot la nivel regional. Astfel, împreună, pot lua decizii locale. Vor fi opt regiuni, deci trebuie implementate opt politici locale, adaptate cerinţelor fermierilor, în funcţie de specificitatea producţiei agricole.

„Aceste criterii vor influenţa direct gruparea judeţelor. Pentru o mai bună descentralizare, noi trebuie să ducem decizia MADR către regiuni, pentru a putea fi realizate entităţi puternice locale, care să funcţioneze. La nivel judeţean, vor exista oficii, pe care le dorim foarte active“, ne-a mai spus Botănoiu.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului