Lumea satului 750x100

update 4 Dec 2020

Izbiceni, comuna în care se va vorbi mereu despre agricultură

Cu ani în urmă, Marian Gulie candida fără șanse la scaunul de primar al comunei Izbiceni. S-a dovedit că dorința locuitorilor și voința lui rezonează, la fel și viziunile și ideile de dezvoltare. Acum primarul își amintește cu mândrie sloganul său electoral din anul 2008: „Dacă votați Marian Gulie, veți avea o comună la standarde europene“. Iar dorința domniei sale de atunci a rămas și azi.

Cât timp oamenii au încredere în demersurile sale, domnul Marian Gulie speră că va încheia mandatul gestionând o comună care se va ridica la standarde europene. Actualul primar la comunei Izbiceni a început deja o serie de proiecte ce încununează noul său mandat: unele au finanțare, altele au constructor pe teren, altele s-au finalizat, iar altele sunt în curs de derulare. Și activitatea domnului primar se învârte în jurul ideii că nu se poate vorbi de o comună europeană fără utilități la nivel european. Dorința domnului Gulie este ca la finalul celui de-al doilea mandat, Izbiceni să se înscrie pe harta marilor comune, asta dacă oamenii comunei își vor manifesta încrederea prin vot. „Izbiceni trebuie să arate așa pentru că această comună are oameni destoinici, care muncesc și care își doresc să trăiască la standarde europene.“

Roșia de Izbiceni

Roşia de Izbiceni este cunoscută pe toate pieţele din ţară şi îşi doreşte ca aceasta să devină un brand la nivel naţional. „Tot ce înseamnă tradițional pentru comuna Izbiceni vom păstra și vom dezvolta; în momentul acesta, la nivel național, este un moment prost pentru că tot ce înseamnă manifestări publice au fost stopate. Sperăm să trecem cu bine aceste momente critice ce se petrec la nivel mondial, nu numai în Izbiceni. Se așteaptă acea relaxare socială de care avem toți nevoie. Atunci, tot ce reprezintă eveniment, referitor la «roșia de Izbiceni», a devenit tradiție românească și locală pentru a se promova la nivel local și de ce nu, la nivel național și internațional comuna“, ne mărturisește primarul.

Munca, brățară de aur în Izbiceni

Fost profesor și director de școală, domnul Marian Gulie este un susținător al culturii în educație, dar este și adeptul școlilor de meserii: „Școala este instituția care are în interiorul său dascăli care trebuie să formeze noua generație; venind din această zonă am obligația să spun tuturor copiilor din școală și cetățenilor din comuna Izbiceni, dar ei știu asta, că munca este brățară de aur. Mai mult, cinstea, respectul, omenirea sunt doar virtuții ale muncii care sigur, încununate, formează acel cetățean respectat și stimat de toată lumea pentru că la Izbiceni oamenii chiar muncesc. Sunt bogați pentru că muncesc și își prețuiesc munca. Tot ce vedeți în această localitate este meritul muncii lor. Au știut să acceseze și fonduri europene, să își dezvolte locurile de muncă. Practic, aceste locuri de muncă, sunt acelea vizate de alții în străinătate. Ei sunt la ei acasă, la ei vin oameni să lucreze. Nu fac nimic altceva decât să își pună în valoare munca, dovedind celor din jurul lor că sunt serioși și că averea pe care o dețin o merită din plin.“

Se așteaptă investitorii străini

izbiceni

Companiile din cadrul Consiliul Investitorilor Străini reprezintă un segment important din investițiile străine directe în România și, implicit, pentru comuna Izbiceni, după cum ne informează primarul Marian Gulie: „Va trebui să atragem oameni care știu să aducă investitori străini. Noi, la ora aceasta, nu avem astfel de specialiști pentru că lipsesc utilitățile de bază: canalizarea – ea este în derulare și se va întâmpla până la finalul acestui an, gazul. Se știe că la momentul acesta cel mai ieftin este gazul și, ecologic, vom depune proiectul. Am încrederea că va fi finanțat pentru că este o necesitate a zonei, nu doar a comunei Izbiceni, iar energia electrică poate fi ușor rezolvată și dezvoltată. Când vine un străin va trebui să se axeze pe specificul localității pentru că, dacă vine pe zona industrială, n-o să găsească forță de muncă. La Izbiceni nu există șomaj, aici există nevoie de forță de muncă. O dezvoltare industrială poate să existe aici, doar pe zona legumicolă. Poate să vină un investitor străin să facă o fabrică de procesare a tomatelor, de compoturi, de tot ce înseamnă partea aceasta de legumicultură, astfel ca să găsească forța de muncă calificată, să poată să aibă și eficiență. Altfel, va găsi foarte greu forță de muncă.“

Culturile, în vreme de secetă

Perioada de secetă la nivel de localitate a existat, dar nu foarte accentuat, încât să devină o problemă. Răsuflând oarecum ușurat, primarul Marian Gulie a încheiat discuția noastră într-un ton optimist și plin de speranță referindu-se la viitorul comunei: „La cultura mare – și se pare acum și la porumb – există o producție rezonabilă. Este un an bun pentru grâu, dovadă că această cooperativă pe cultură mare înființată are și silozuri, și depozite de colectare a grâului, floarea-soarelui și a porumbului, spre toamnă. Atunci când plouă, fermierul se uită pe cer și are un gest reflex. Își freacă palmele și zice: «Dă, Doamne, mai multă ploaie, să avem bunăstare», că dacă ei au, fermierii, automat și ceilalți au terenuri arendate, prețul scade... Lucrurile sunt în regulă când își freacă palmele...“

Anca Lăpușneanu