Adama 750x100 30 martie
update 4 Apr 2020

Asociaţia Comunelor din România, la a XVI-a întrunire. Regionalizarea, în viziunea primarilor

„În sfârşit, autorităţile se întorc cu faţa spre mediul rural“, „vom atrage mai multe fonduri europene“, „vom dezvolta comunităţile locale“ sau „nu avem prea multe informaţii, deci nu avem păreri“ sunt spusele primarilor, entuziasmaţi sau rezervaţi faţă de regionalizare, prezenţi la evenimentul care îi reuneşte an de an. Indiferent de părerea acestora, România este nevoită să pornească procesul de construcţie a infrastructurii administrative prin care se vor absorbi fondurile europene în perioada 2014-2020.

În zilele de 17-20 februarie a avut loc la Bucureşti cea de-a XVI-a Adunare Generală a Asociaţiei Comunelor din România (A.Co.R.), eveniment ce a reunit peste 480 de primari şi care s-a bucurat de prezenţa mai multor invitaţi speciali. Printre aceştia s-au numărat Nicolae-Liviu Dragnea, viceprim-ministru, şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Rovana Plumb, ministrul Mediului şi alţi reprezentanţi ai unor ministere prezenţi pentru a transmite un mesaj din partea autorităţilor, dar şi pentru a prelua spre rezolvare o parte din problemele cu care se confruntă primarii comunelor din România.

Pe lângă temele aflate pe ordinea de zi a Consiliului director al A.Co.R., un interes deosebit l-a constituit problema regionalizării şi descentralizării. Subiectul care vizează direct primarii şi localităţile rurale a stârnit de-a lungul timpului atât nelinişti pentru cei care se gândeau la desfiinţarea unor instituţii locale, cât şi speranţă pentru cei care au înţeles beneficiile implementării noii structuri. Pe toţi aceştia, viceprim-ministrul Liviu Dragnea i-a asigurat că „nu se vor desfiinţa localităţi, nu se vor comasa judeţe“, ci se va merge pe „calapodul“ regiunilor de dezvoltare care există deja şi care prin descentralizare vor primi mai multă autonomie. În cadrul aceluiaşi eveniment, domnia sa a lansat primarilor invitaţia de a face parte din grupurile de lucru ce se vor ocupa atât de noile acte normative privind reorganizarea administrativ-teritorială cât şi de modificarea celor care nu mai corespund situaţiei actuale.

Primarii aşteaptă cu interes descentralizarea

Întrebaţi dacă regionalizarea va aduce beneficii comunităţilor locale, cei mai mulţi primari şi-au exprimat satisfacţia implementării unei astfel de măsuri, în timp ce alţii mai sceptici rămân încă în expectativă până la elaborarea noilor legi şi punerea lor în aplicare. „Particip la Adunările Generale ale Asociaţiei Comunelor din România încă din anul 2000 şi este pentru prima oară când un demnitar al statului vine cu probleme punctuale care vizează spaţiul rural, în aşa fel încât, într-o perioadă scurtă, satul românesc să arate altfel“, a declarat Mircea Velica, primarul comunei Izbiceni, judeţul Olt, şi preşedintele filialei A.Co.R. Olt, convins că tăvălugul descentralizării va produce efecte benefice pentru comunitate.

Cu alte cuvinte, „vom trece de la vorbe la fapte, pentru că vom avea un acord de cooperare în care vom cuprinde nu doar problemele comunelor, ci şi ale oraşelor, municipiilor şi judeţelor, astfel încât să putem face o analiză periodică a ceea ce se întâmplă în teritoriu. Nu va fi vorba de o comasare a comunelor, ci de crearea unui nivel intermediar între cel central şi cel judeţean“, a menţionat Emil Drăghici, preşedintele A.Co.R.

Proiectele de finanţare europeană nu vor mai fi gestionate de ministere, aşa cum se întâmplă acum, ci de regiune. Acesta va fi un prim pas al descentralizării.

„Va fi un proces lung, pe care îl începem anul acesta şi care va dura câţiva ani, dar important este să ştim că am intrat pe un făgaş normal şi firesc, astfel încât atunci când predăm ştafeta la final de mandat să lăsăm comunitatea pe un drum bun, nu pe arătură, cum mergem de 22 de ani. În momentul acesta pot spune că a reînviat speranţa că se vor realiza lucruri pe care le visăm şi le discutăm de 16 ani la toate întâlnirile“, a menţionat Benone Raboboc, primar comuna Talpa, judeţul Teleorman, şi preşedinte al filialei A.Co.R. Teleorman.

Aşadar, guvernul începe elaborarea noilor legi privind regionalizarea, lucru ce va trebui finalizat până la finele acestui an, pentru ca România să poată accesa din bugetul Uniunii Europene pe 2014-2020 fonduri pentru dezvoltare rurală.

Valul dezvoltării va „mătura“ toate comunele

Descentralizarea ar trebui să fie benefică pentru cetăţeni, pentru că „se vor putea accesa mai uşor fonduri europene cu care să dezvoltăm comunităţile locale“, a spus Ioan Roman, primar comuna Viişoara, judeţul Cluj. „Prin această regionalizare, în sfârşit factorii de decizie se întorc cu faţa spre ţăranul român, spre mediul rural. Noi am stat după Revoluţie tot cu spatele la oameni, ne-au interesat mai mult problemele electorale, am mers la ei doar când am avut nevoie de voturi şi, în rest, i-am uitat. Aşa am ajuns să consumăm peste 70% din produsele alimentare din import, în timp ce pământul nostru stă nelucrat. Probabil prin transferarea puterii de la nivel central spre regiunile de dezvoltare se vor face planuri strategice care vor fi duse la bun sfârşit indiferent de factorul politic care va fi la guvernare“, a adăugat şi Sandu Berceanu, primarul comunei Meseşeni, judeţul Sălaj, şi preşedintele filialei A.Co.R. Sălaj. Extinderea investiţiilor la nivel de regiune nu va mai plafona micile localităţi şi va elimina discrepanţa între comunităţi. „Vom putea accesa investiţii de anvergură mare, lucru pe care o comună mică cu 1.800 de locuitori nu şi-l poate permite, pentru că nu are cota de cofinanţare şi oamenii necesari. Atunci când vorbim de o regiune, ea nu dezvoltă o comună, ci 7-8 localităţi sau chiar mai mult, ceea ce este un lucru extraordinar. Prin această schimbare am putea spune că intrăm într-o ligă mai mare, în sensul că se vor accesa proiecte cu sume mari, vom începe să gândim nu ca o comunitate mică, ci ca un conglomerat de 8 judeţe, adică o regiune. În felul acesta nu se va mai întâmpla să trecem dintr-o localitate în alta şi să vedem că într-una există drum asfaltat şi în alta nu“, mai preciza primarul din Talpa, domnul Benone Raboboc.

Prin această măsură valul dezvoltării rurale va mătura vrând-nevrând toate comunele ţării, indiferent de numărul de locuitori, de posibilităţile acestora sau de nivelul de implicare a primarului, pentru că noile acte normative vor impune implementarea investiţiilor în apă, canalizare, drumuri moderne, iluminat public după o strategie globală şi nu pompieristic, cum s-a făcut până acum.

Solicitările primarilor

Vorbim de proiecte viitoare într-un moment în care mediul rural se zbate într-o sărăcie cruntă, în care satul românesc este îmbătrânit, nivelul salarial al funcţionarilor publici este jignitor, iar numărul salariaţilor din administraţia locală redus drastic. Problemele sătenilor sunt multiple şi ating aproape toate domeniile vieţii lor, de la educaţie şi sănătate până la mediu şi sprijin social. Această situaţie a fost menţinută an de an de incapacitatea de a dezvolta o localitate, aspect generat de limitările legislative impuse de legea Administraţiei Publice Locale. Motiv pentru care primarii nu au pierdut ocazia de a solicita autorităţilor în primul rând clasificarea comunelor în funcţie de numărul de locuitori, supra­faţa şi implicit potenţialul economic, rezolvarea problemelor salariale, a impozitului în agricultură şi deblocarea posturilor din administraţia publică locală. În prezent, o comună mare care are venituri proprii de circa 1 milion de euro nu poate atrage fonduri mai mari de 8-10 milioane euro. De aceea „este cazul ca această regionalizare să susţină financiar în mod echitabil, egal dezvoltarea comunelor, indiferent de mărimea acestora, de culoarea politică şi fără a dezavantaja o localitate“, a declarat Mariana Gâju, prim-vicepreşedinte A.Co.R.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013

Articole recente - Lumea Satului