Adama 04 mai 2020
update 4 Jun 2020

Bunăstarea animalelor, la rang de excelenţă

Dacă în industria automobilistică admirăm întotdeauna mărcile de top şi dotările extravagante, aflaţi că şi în industria zootehnică din România există fermieri care şi-au investit banii în grajduri ultramoderne, am putea spune „full option“, punând bunăstarea animalelor pe primul loc în activităţile zilnice ale fermei. Societatea Cris-Tim a inaugurat de curând Ecoferm, un grajd nou, unde cele 575 de vaci din rasa Montbéliarde sunt cu adevărat răsfăţate. Modernizarea a mers mai departe, până la procesarea laptelui şi lansarea gamei de produse Mândruţa, distribuite şi vândute în magazinele proprii.

Afacere 100% integrată

Înfiinţată în anul 2003, ferma de la Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova, a mers încă de la început pe modelul „şasiului“ de afacere integrată, dovedit de un real succes atât în România, cât şi în străinătate. Ferma a pornit cu 99 de capete juninci gestante rasa Montbéliarde, achiziţionate din Franţa, iar prin reproducţia asistată de doctorul Marian Ochia şi dirijată prin tehnicienii veterinari a ajuns astăzi la un total de 576 de capete, dintre care 217 vaci de lapte şi restul tineret. „Anul trecut am avut 199 de capete de viţei, dintre care 94 de masculi şi 105 femele, un raport destul de bun, având în vedere că interesul nostru este să mărim numărul de animale mulse, pentru a spori cantitatea de lapte“, a declarat Aurelian Eugen Bănicioiu, şeful de fermă. Hrana acestor bovine este complet asigurată de culturile proprii, ţinând astfel ferma la adăpost de fluctuaţiile de preţ la furaje.

Meniul „franţuzoaicelor“ este bazat pe reţete speciale, ce conţin „delicatese“ din furaje combinate, după cum spune chiar preşedintele grupului Cris-Tim, Radu Timiş. Cele 800 ha de teren agricol au constituit baza furajeră pentru animale. Dieta cuprinde „sorg pentru masă verde siloz, lucernă, borceag, grâu, la care se adaugă fân de lucernă, fân de pajişte, siloz de borceag, siloz de lucernă, siloz de porumb masă verde, porumb fulguit (porumb recoltat mai mult în ceară decât în lapte, conservat, tocat şi însilozat care poate fi astfel depozitat şi 2-3 ani), a menţionat Aurelian Bănicioiu. Nici paiele nu sunt aruncate, ele reprezintă aşternut pentru viţei şi tineret. Laptele colectat de la cele 160 de capete mulgătoare este pasteurizat într-un tanc de răcire şi apoi procesat şi transformat în 6 produse lactate: sana, iaurt, lapte bătut, smântână şi lapte de consum. Toate produsele pleacă direct în cele 18 magazine proprii, închizând astfel lanţul producător – consumator.

Lux pentru vaci şi lapte de calitate pentru consumatori

Unii fermieri au înţeles că bunăstarea animalelor înseamnă implicit o producţie calitativă şi sunt gata să investească sume mari pentru a asigura animalelor atât confort fizic, cât şi psihic. La Ecoferm toată activitatea este computerizată, animalele sunt atent monitorizate şi evaluate din punctul de vedere al sănătăţii şi al productivităţii. Fiecare exemplar are implantat câte un cip electronic care oferă informaţii complete cu privire la tratamentele la care a fost supus, cantitatea de lapte produsă zilnic sau la una dintre cele 3 mulsori şi proprietăţile acestuia. Dotările sunt de ultimă generaţie, vacile stând pe un tip nou de saltele, un aşternut din cauciuc tip latex pentru un confort sporit. Dejecţiile sunt strânse cu ajutorul unei instalaţii numită plug raclor şi depozitate într-un bazin de 50 mc, pentru ca mai apoi să fie vidanjate, depozitate într-o lagună de 5.000 mc şi folosite ca fertilizant.

Încă din 2003, grajdurile au fost prevăzute cu un sistem audio prin care este difuzată permanent (zi şi noapte, la tonalităţi diferite) muzică de Johann Sebastian Bach sau Wolfgang Amadeus Mozart. „Vacile sunt învăţate, de la fătare, cu muzică simfonică, rolul acesteia fiind de relaxare şi nu de stimulare a lactaţiei“, ne-a mărturisit şeful fermei. În plus, a fost instalat un nou model de adăpătoare, care nu îngheaţă pe timpul iernii, oferind un luciu mai mare de apă, iar pentru vaci creează efectul de oglindă, lucru care le place şi care recreează într-o oarecare măsură condiţiile de adăpare dintr-un iaz. „Sala de muls este performantă, dotată cu perii pentru masaj, care stimulează animalul, astfel încât să dea drumul la toată cantitatea de lapte. În grajdurile vechi avem de asemenea nişte perii numite «happy cow» folosite la curăţarea animalelor“, a mai adăugat Aurelian Eugen Bănicioiu.

Structura noului grajd este complet diferită faţă de construcţiile vechi din beton. Realizat pe o structură metalică, noul grajd seamănă mai degrabă cu o hală cu un singur perete despărţitor, ce separă animalele de sala de muls şi tancul de răcire a laptelui. Celelalte laturi ale clădirii sunt deschise, pereţii fiind înlocuiţi cu nişte perdele cu dublu rol. Pe timp de iarnă acestea protejează animalele de vânt, iar pe timp de vară creează umbră sau se ridică pentru a oferi o ventilaţie mai mare adăpostului. În grajdurile vechi, în schimb, există ventilatoare şi un sistem de monitorizare a temperaturii, precum şi un sistem de pulverizare a apei în vapori, pentru a compensa eficienţa ventilatoarelor şi a asigura animalelor un confort de rece, adică 18°C vara şi 5°C iarna. Cu toate aceste condiţii asigurate, vacile sunt mulse de 3 ori pe zi şi dau o producţie de lapte pe fermă de circa 5.300 litri/zi.

Investiţie fără fonduri europene

Noul grajd Ecoferm este considerat de specialişti unul dintre cele mai moderne construcţii de acest gen din România, dar şi investiţia a fost pe măsură. „Hala, cu toate dotările necesare, a costat 750.000 euro, iar dacă ar fi fost să o populăm cu animale, cumpărate, nu produse la noi, investiţia ar fi ajuns la 2 milioane de euro. În fabrica de procesare s-au investit 800.000 euro, pentru a o ridica la standarde europene şi pentru a permite laptelui să fie transferat din fermă direct în tancul de procesare. Toate sumele au provenit din surse proprii şi credite bancare“, a declarat Radu Timiş, preşedintele Cris-Tim. În plus, holdingul este în proces de conversie, pentru a obţine producţie bio, şi îşi propune ca peste doi ani să dezvolte zona brânzeturilor speciale, cu înalt plus valoare. „Am vizitat această unitate încă de la începuturile ei, din 2003-2004, iar astăzi, la 10 ani de când şi-a început activitatea, pot spune că este un adevărat exemplu de excelenţă tehnologică. Este o investiţie extrem de importantă, un exemplu de cum ar trebui să se lucreze şi către ce se îndreaptă România în anii următori“, a declarat Daniel Constantin la inaugurarea Ecoferm.

Eliminarea intermediarilor înseamnă preţuri mai mici

Modelul afacerii integrate aduce beneficii nu doar proprietarilor, ci şi ultimului jucător din circuitul comercial al produselor – consumatorul. Majoritatea producătorilor de lapte din România sunt nevoiţi să reziste pe piaţă în condiţiile în care produsele de retail ale vecinilor europeni sunt cu 20% mai mici decât la noi. În aceste condiţii, se pare că afacerea integrată este singura soluţie care poate oferi competitivitate fermierilor. „Pentru noi, producătorii, este foarte important preţul produsului final. Noi am înţeles că, fără eficientizare, fără competitivitate, fără investiţii făcute inteligent nu putem rezista pe piaţă. În magazinele noastre de fabrică produsele au preţuri cu 30-40% mai mici decât cele de pe piaţă. Produsele ajung în magazinele noastre, or aceste spaţii de desfacere reuşesc să ne dea o oarecare stabilitate a producţiei, dar ne ajută şi să menţinem legătura cu clientul nostru şi să-l fidelizăm“, a declarat Radu Timiş.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Articole recente - Lumea Satului