Aşa cum omul are nevoie de o alimentaţie cât mai diversificată – vegetală, animală, minerală – necesară pentru a asigura creşterea şi energia, dar şi buna funcţionare a organismului, aşa şi animalele au nevoie de o raţie cât mai completă. Aceasta trebuie să conţină proteine, vitamine şi o serie de elemente minerale.

Acestea sunt esenţiale pentru o dezvoltare normală a animalelor (păsări şi mamifere), precum şi pentru menţinerea stării lor de sănătate. Elementele minerale cum sunt: calciul, fosforul, sodiul, magneziul, potasiul, sulful, clorul trebuie bine reprezentate în raţia alimentară a animalelor, în cantităţi care să asigure cerinţele organismului. Alte elemente (oligoelementele), precum manganul, zincul, seleniul, iodul, cuprul, fierul, cobaltul, molibdenul, sunt necesare organismului în cantităţi extrem de mici.

Importanţa vitaminelor

Acestea sunt substanţe active în doze mici şi sunt vitale pentru animale. Deoarece unele nu pot fi sintetizate de organism, trebuie asigurate în furaje sau apă.

Deficienţele de minerale şi vitamine duc la apariţia unor boli de nutriţie, care de multe ori întrec pierderile cauzate de bolile infecţioase sau parazitare. Acestea apar, de obicei, ca urmare a unui aport exogen necorespunzător cantitativ sau calitativ, dar şi în alte condiţii, ca de exemplu atunci când animalele sunt tratate cu medicamente cu acţiune antagonistă faţă de vitamine, când le sunt administrate nutreţuri vechi, alterate sau în cazul unor boli infecţioase, micotice sau parazitare. Aceste carenţe apar şi atunci când organismul este supus unor factori de stres sau în diferite stadii fiziologice (gestaţie, lactaţie).

Tabloul clinic

Pot să apară tulburări de vedere, afecţiuni ale pielii şi fanerelor, anemii, tulburări de locomoţie, paralizii, pierderea apetitului, întârzieri în creştere, rahitism, tulburări ale ouatului şi scăderea eclozionabilităţii la păsări, mortalitate embrionară, hemoragii, diaree, malformaţii ale cartilajelor osoase, avorturi etc.

Diagnosticul se pune prin coroborarea semnelor clinice cu cercetarea alimentaţiei sub raport calitativ şi cantitativ administrată animalelor. Diagnosticul diferenţial este foarte important şi trebuie să se facă faţă de alte boli de natură infecţioasă, micotică sau parazitară (râia), cu simptome clinice asemănătoare.

Măsuri de prevenţie şi tratament

În gospodăriile populaţiei există un număr mare de factori care duc la carenţe minerale şi vitaminice. Furajele nu sunt diversificate şi nu au o compoziţie constantă, valoarea lor vitaminică fiind inferioară din cauza modului de conservare. Existenţa agenţilor parazitari sau infecţioşi reprezintă o altă problemă. Animalele ierbivore au nevoie de o raţie cât mai diversificată compusă din furaje concentrate (orz, mazăre, ovăz), suculente, furaje de volum ca lucernă, fân de borceag, fân natural multifloral. Această alimentaţie diversificată, care asigură o bună funcţionare a tuturor aparatelor şi sistemelor organismului, este greu de realizat, de aceea hrana animalelor trebuie completată cu suplimente nutritive. Astfel, pentru a evita riscul apariţiei carenţelor minerale şi vitaminice, recomandăm introducerea în raţiile zilnice a următoarelor produse: VITA B COMPLEX, VITAMINA E, VITAPREMIX BIOMOS, CAVITROM, COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL ROMVAC 3, ROMZEOFORT. Recomandăm blocurile de lins pentru rumegătoare şi cai, care înlocuiesc clasicul bloc de sare şi au diferite formule care conţin sare, vitamine şi elemente minerale. Acestea se utilizează la discreţie, cu scopul îmbunătăţirii performanţelor productive ale animalelor. Prin compoziţia lor, blocurile de lins previn problemele de fertilitate la animalele de reproducţie şi diferitele afecţiuni podale.

Dr. Viorica CHIURCIU,
medic veterinar, doctor în ştiinţe medicale SC Romvac Company SA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013