reclama youtube lumeasatuluitv
update 21 Mar 2019

Capra, un animal rentabil şi fără mari pretenţii

În ultimii ani, tot mai mulţi proprietari de stâne din judeţul Suceava înlocuiesc oile cu capre sau cresc împreună ambele specii. După numai doi ani de când au început să crească capre, Vasile şi Valeria Bistricean se pot lăuda cu o mică fermă. Numărul de animale este raportat la suprafaţa de teren pe care o deţin şi care este suficientă pentru a asigura hrana animalelor pe timpul verii, dar şi necesarul de furaje pentru iarnă. Dacă afacerea va merge, bucovineanul intenţionează să arendeze sau să cumpere terenuri, să-şi mărească efectivele de capre şi să construiască un saivan modern, dotat la standarde europene.

Povestea caprelor de la Băişeşti

În urmă cu cinci ani, cel mai mic dintre băieţii familiei Bistricean a cumpărat de la Sighetul Marmaţiei 130 de capre, găsite în urma unui anunţ de pe internet. Şi-a făcut propria fermă, produsele din lapte de capră aveau desfacere, dar după trei ani a venit criza, vânzarea brânzei de capră şi a celorlalte produse obţinute s-a îngreunat, ferma a devenit neprofitabilă şi peste 200 de capre au fost vândute.

Au mai rămas câteva ieduţe, pe care părinţii Vasile şi Valeria Bistricean s-au gândit să le crească mai departe după ce au ieşit la pensie. Exista un adăpost pentru ele şi teren aveau suficient. Aveau experienţă în creşterea vacilor şi s-au gândit că nu poate fi prea greu să înveţe să îngrijească şi capre, animale cunoscute ca fiind mai puţin pretenţioase. Şi aşa au reluat o afacere despre care nici nu bănuiau la început că le va aduce atâta satisfacţie. „Cerceluţa“, „Fosăita“ (pentru că a fost bolnavă), gemenii „Fetiţa“ şi „Băiatul“ sau ţapul „Stalin“ sunt doar o parte din numele celor peste 50 de capre şi ţapi.

Mănâncă puţin, dar dau lapte mult

„Capra produce o cantitate de lapte mai mare decât oaia. În plus, aceasta are într-un an mai mulţi iezi faţă de o oaie. De la capră poţi valorifica totul, începând cu laptele, blana şi până la carne, aceasta din urmă fiind mai puţin pretenţioasă la mâncare. Mănâncă absolut orice: iarbă, lucernă, paie de grâu, coceni de porumb, frunze de sfeclă. Şi este mult mai uşor de crescut. După ce se termină treieratul le scoatem pe câmp la păscut, apoi le mutăm pe terenurile unde am recoltat porumbul şi le putem ţine pe câmp la păscut până la prima zăpadă sau până când îngheaţă iarba. Iarna le dăm porumb, secară şi şrot, plus fân şi chiar strujeni. Trebuie să le dăm numai mâncare şi apă, nu le mai mulgem întrucât ele dau lapte numai până la Crăciun“, ne-a explicat Vasile Bistricean.

Pentru a valorifica cele 2 hectare de teren din apropierea fermei de capre, copiii familiei Bistricean au amenajat o livadă cu 1.000 de pomi fructiferi: meri, peri şi pruni. Pentru a asigura şi hrana caprelor, pomii sunt plantaţi la distanţe mari pe rând dar şi între rânduri, iar coroanele pomilor sunt dirijate în aşa fel încât să nu umbrească foarte mult.

Pentru că în fermă lucrează doar cei doi soţi, muncile sunt împărţite în mod echitabil. Valeria Bistricean se ocupă cu mulsul caprelor. Are o instalaţie modernă de muls, dar uneori le mulge şi manual. Spune că o capră se mulge ca şi o vacă, iar 50 de capre sunt prea puţine pentru a fi rentabile, dar destule pentru a da de muncă întregii familii. Chiar dacă în popor capra este numită „vaca săracului“, Valeria Bistricean este de părere că este animalul cel mai eficient, pentru că mănâncă puţin, în schimb oferă o producţie bună de lapte. Pentru oamenii în vârstă, capra este mult mai uşor de întreţinut decât alte animale. În plus, o capră produce de două ori mai mult lapte decât o oaie, consumând aceeaşi cantitate de hrană. De asemenea, se hrăneşte cu furaje pe care alte animale nu le mănâncă şi se adaptează uşor la variaţiile de temperatură.

Când este nevoie de tratamente, greul cade tot pe doamna Valeria. Ea face singură tratamentul necesar pentru vindecarea animalelor din gospodărie. „Medicul veterinar vine, consultă animalele, stabileşte tratamentul, ne arată cum trebuie să-l administrăm şi apoi ne descurcăm singuri“, susţine femeia.

Laptele de capră, dietetic şi hrănitor

Din producţia obţinută, o parte a produselor este destinată consumului familial, iar restul pentru satisfacerea cererii pe plan local. „În zonă este mai ieftină brânza obţinută numai din lapte de capră decât brânza de oaie. Şi dacă mai ţinem cont că în brânza de oaie se bagă şi lapte de vacă, valoarea ei calitativă scade mult, dar preţul unui kilogram rămâne destul de ridicat. Noi nu avem vaci, facem brânză 100% din lapte de capră. Nu se poate compara laptele de oaie cu cel de capră. Laptele de capră, chiar dacă este foarte gras şi hrănitor, este considerat dietetic. Brânza de capră este dietetică, o pot consuma diabeticii fără nicio problemă, iar laptele este şi medicament în câteva afecţiuni“, ne-a spus Vasile Bistricean.

Crescătorul de capre spune că produsele din lapte de capră sunt foarte apreciate în Uniunea Europeană, unde sunt vândute foarte bine. Pentru a se regăsi pe rafturile supermarketurilor brânza de capră produsă la Băişeşti ar trebui omologată. „Este prea complicat, a încercat băiatul cel mic şi s-a lovit de birocraţie. Pentru a obţine această hârtie trebuie să stai bine cu nervii şi să ai răbdarea necesară pentru a tot insista pe la uşile care dau tot felul de avize. Noi doi ne ocupăm de toate activităţile din fermă, creştem pe lângă capre şi zeci de gâşte, raţe, găini, porci, cultivăm terenul, nu avem timp să stăm să batem la uşi“, a precizat Vasile Bistricean.

Silviu BUCULEI
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Articole înrudite