Adama 04 mai 2020
update 27 May 2020

Aroneanu, comuna din „poarta ţărnii“

Dacă majoritatea localităţilor din jurul Iaşului s-au racordat, odată cu trecerea timpului, la activitatea economică a municipiului, comuna Aroneanu a stat, vorba unui localnic, într-un fel de amorţire. E adevărat că, fiind situată la o aruncătură de băţ de oraş sau, mai exact, „la poarta ţărnii“, cum notează vechile documente, adică unde se terminau pământurile fostei capitale, ale ţarinii, Aroneanu, fără acces la calea ferată sau o şosea principală, era într-un fel locul unde nu se întâmpla nimic.

Fondurile europene, marea şansă

Totul până în 2008, când la conducerea treburilor obştei a fost ales actualul primar, Benone Moruzi, un om al locului, cu experienţă în administraţie, convins că dezvoltarea, viitorul străvechii localităţi moldave, stă în atragerea de resurse.

„Nu am pierdut niciun prilej în a accesa proiecte cu bani europeni sau din surse guvernamentale, îşi aminteşte tânărul primar. Au fost situaţii când la o singură sesiune eram prezenţi cu trei-patru proiecte. Fireşte, nu le-am câştigat pe toate, dar tot am rămas cu ceva. A fost şi este foarte multă muncă, alergătură şi, trebuie s-o spunem, bani pierduţi, dar până la urmă cine perseverează câştigă.“

Aşa se face că, în ultimii ani, zestrea edilitară a comunei Aroneanu s-a îmbogăţit cu asfaltarea a zece kilometri de drum, pietruirea uliţelor, aducţiunea apei şi a canalizării în trei din cele patru sate, o şcoală nouă în satul Dorobanţi, o bază sportivă modernă multifuncţională şi alte obiective a căror valoare este estimată de domnul Benone Moruzi la peste 5,5 milioane de euro.

Legume de Aroneanu

Existenţa infrastructurii – asfalt, apă, energie – a atras şi investitori. „Am creat condiţii concesionând, din puţinul pământ pe care îl are primăria, unele suprafeţe, astfel că în satul Rediu Aldei se află în construcţie cinci sere, fiecare valorând circa o jumătate de milion de euro. La Dorobanţi se vor amenaja alte patru sere cu suprafaţă de un hectar fiecare. Toate acestea cu bani europeni şi care, odată cu intrarea în producţie, ieşenii şi nu numai ei vor consuma „legume de Aroneanu“.

Munca de convingere a primarului, cum se spunea altădată, a dat roade. În satul Aroneanu funcţionează zece microîntreprinderi, printre care o tipografie, o alta care fabrică dale de cauciuc etc. Începe să se manifeste interes şi pentru turism. Lacurile Dorobanţi – unde se află o bază nautică de interes naţional şi cel de la Şorogari, împrejurimile pitoreşti atrag investitori şi în acest domeniu. O primă pensiune a apărut şi există în continuare cereri.

De altfel, pe malul lacului Şorogari, primăria a pus în vânzare parcele de teren, unde în câţiva ani va apărea, speră primarul, un cartier rezidenţial.

Toate acestea înseamnă noi locuri de muncă şi posibilitatea ca tinerii – atâţia câţi mai sunt – să rămână acasă. De altfel, grija pentru tineri este aici o constantă. În satul Dorobanţi, primăria pune la dispoziţia tinerilor 72 de locuri de casă, fiecare de o mie metri pătraţi – o jumătate gratuit, restul concesionat. Tinerii sunt şi cei care duc mai departe agricultura comunei Aroneanu. Preşedinţii celor patru asociaţii agricole care lucrează întreaga suprafaţă a comunei, ca şi cei care investesc în construcţia serelor nu depăşesc ca vârstă 40 de ani. Un exemplu este Alexandru Irinel Ghiţă, absolvent al Facultăţii de Horticultură. „Nu m-am putut mulţumi cu salariul de bugetar, mărturiseşte tânărul inginer. De aceea, în 2010 am accesat un proiect la Măsura 112 prin transferul de exploataţie agricolă integrată de la părinţii mei.“ A preluat patru vaci cu lapte şi câteva oi. Acum în microfermă se află 20 de vaci cu lapte şi peste 100 de oi. Sunt încă greutăţi cu valorificarea laptelui, dar fermierul este optimist. Vrea să mai acceseze un proiect pentru achiziţia de utilaje agricole şi tot ce este necesar pentru valorificarea laptelui.

Speranţe pentru mai bine

Sigur nu toate merg, cum se spune, ca pe roate. Comuna Aroneanu este săracă, astfel încât sumele încasate din impozite şi taxe nu ajung să acopere nici cheltuielile primăriei. „Anul acesta, subliniază primarul, vom avea probleme cu cofinanţarea unor proiecte aflate în derulare, în condiţiile în care sprijinul statului se rezumă la pronunţarea cuvântului austeritate.“ De aceea edilii se gândesc la un împrumut pe termen lung, în nădejdea că dezvoltarea economică a localităţii va permite rambursarea la timp a ratelor.

În ciuda acestor greutăţi, planurile gospodarilor comunei sunt mari. În implementare sunt alte proiecte în valoare de patru milioane de euro. Pe lângă consolidarea bisericii Sfântul Nicolae – un splendid monument de artă medievală, ctitorit de Petru Aron Tiranul în 1592 – se va construi un centru de zi pentru minori. Aici vor avea toate condiţiile 15 copii „pe care vrem să-i luăm de pe câmp, acolo unde sunt trimişi de părinţi, şi să-i ajutăm să înveţe“. De asemenea, se va crea şi un centru social cu funcţiuni multiple – muzeu, sală de conferinţe etc.

Toate sunt succese, în condiţiile în care, se ştie, mulţi dintre primari se plâng de formularistica greoaie, de nesfârşitele drumuri făcute pentru cine ştie ce avize şi, de aici, nu puţini sunt cei care renunţă. „Aşa este, vine răspunsul. În ceea ce ne priveşte, noi realizăm proiectele cu societăţi autorizate, dar am adoptat o modalitate pe care am denumit-o «contractul de succes». Dacă acceptă, partenerii noştri privaţi primesc iniţial suma necesară elaborării proiectului. Dacă proiectul este aprobat, primesc restul banilor. Dacă nu, ne strângem mâna fără supărare. Că am colaborat în bună înţelegere, vă pot spune doar un fapt: am realizat şi patru proiecte cu o singură societate.“

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Mai multe din această categorie: « Turism feroviar în comuna Moldoviţa Nostalgii »