cemrom iulie 2018

Satul românesc, furnizor de materie cenușie

  • Publicat în Sate

Am revăzut zilele trecute lucrarea prof. dr. Ing. Viorel Peștean „Oameni de seamă ai științei agricole românești“, apărută în două volume. Primul volum cuprinde personalitățile care au activat în secolul al XIX-lea, iar al doilea volum pe cei care au activat în prima jumătate a secolului al XX-lea. M-a interesat să verific câte din aceste personalități provin din satele românești și am constatat, cu bucurie, că din cele 91 personalități prezentate în cele două volume, 57 (63%) provin din mediul rural.

Cei proveniți din lumea satelor au ocupat locurile de primă mărime în știința agricolă românească și printre aceștia îi menționăm pe:

  • Gheorghe Ionescu-Șișești – din comuna Șișești, județul Mehedinți – fondatorul cercetării agricole experimentale, cel care a înființat și condus ICAR-ul, fost ministru al Agriculturii în repetate rânduri.
  • Haralamb Vasiliu – din Hoisești, Iași – este ctitorul învățământului superior agronomic din Iași.
  • Gheorghe Munteanu-Murgoci – provine din părinți oieri din Dobrogea – fondatorul științei solului.
  • George Maior – din Șercaia, Brașov –  este primul profesor de fitotehnie din țara noastră.
  • Vlad Cârnu-Munteanu – din Purcăreni, Brașov – este primul ameliorator și ctitor al Stațiunii de Cercetări Agricole București.
  • Sandu-Aldea – din Tichilești, Brăila – a condus Școala Centrală de Agricultură Herăstrău mult timp și a publicat primul tratat de Ameliorarea Plantelor.
  • Davidescu – Sudiți, Ialomița – părintele Agrochimiei moderne.
  • Amilcar Vasiliu – din Calopăr, Dolj – mare agrotehnician și profesor la Cluj și București.
  • Gheorghe Bâlteanu – din Bâltea, Gorj – fitotehnistul secolului al XX-lea.
  • Nicolae Giosan – din Ciugud, Alba – genetist, organizatorul cercetării moderne, a înființat Institutul Fundulea și a condus ASAS.

Spațiul nu ne permite mai mult și am prezentat doar 10 din cei 57 care provin din mediul rural. Oricine activează în agricultură cunoaște din opera acestor oameni și își dă seama de aportul lor la progresul agriculturii românești. Am făcut această incursiune în trecut pentru a-l compara cu situația actuală când, deși aproape jumătate din populația țării trăiește în mediul rural, statistici recente menționează că în rândul studenților României doar cca 3% provin de la sate.

Suntem oare conștienți cât potențial de inteligență se pierde pentru țară? După reforma învățământului din 1948, când învățământul a devenit gratuit și s-au acordat burse elevilor și studenților merituoși, atunci o bună parte din studenți proveneau de la sate. În anii ’50, în școlile profesionale erau zeci de mii de elevi cu întreținere totală de la stat (cazare, masă, îmbrăcăminte, rechizite etc.). Era la scurt timp după distrugerile războiului și după perioada de secetă cumplită și totuși statul a găsit resursele necesare pentru școlarizarea tineretului.

Oare statul din zilele noastre nu mai este interesat de așa ceva?

Este cazul să menționăm și faptul că toți copiii născuți și crescuți în sate sunt cei mai legați de glie. Ei nu ar părăsi țara și ar depune toate eforturile pentru propășirea ei.

Față de această situație facem următoarea propunere:

– În fiecare an, din fiecare generație de absolvenți ai clasei a VIII-a, din fiecare comună, școala, primăria și biserica să aleagă cel mai bun absolvent, din cei fără posibilități materiale, și măcar acestora să le asigure statul întreținerea;

– 2.861 de comune în 40 de județe înseamnă 2.861 de elevi de liceu;

– În fiecare județ să se organizeze 2 sau 3 clase cu acești elevi și să fie repartizați la liceul care are condiții de cazare și masă;

– După bacalaureat fiecare să urmeze învățământul superior după aptitudini și preferințe, tot cu burse de la stat, iar după absolvire să meargă, eventual, în comuna din care provin sau unde este nevoie.

În acest fel, după zece ani, România va beneficia în fiecare an de peste 2.500 de absolvenți cu studii superioare care vor ocupa locuri de muncă în funcție de meritele fiecăruia.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Articole înrudite