cemrom doloflor
update 21 Jun 2018

Mitreni, comuna care vrea să bată palma cu investitori

  • Publicat în Sate

De când s-a dat liber la accesarea fondurilor europene toată lumea a mizat pe faptul că aceasta trebuie să fie pârghia de care satul românesc trebuie să se prindă pentru a ieși din mocirlă. Nu s-a întâmplat în toate comunele așa. Mai mult, uneori lipsa experienței în acest proces alambicat de absorbție a fondurilor europene a creat probleme. Și atunci, care este șansa de dezvoltare a comunelor unde, din diferite motive, nu mai ajung banii europeni? Cine din mediul privat, cu putere financiară, se mai gândește să își mute afacerile la sat? Să pună în valoare resursele lui? La mai puțin de 60 km de București există un lac care ar putea transforma comuna căreia îi aparține, Mitreni, într-un fel de Amara sau Techirghiol. Este doar o idee de afacere ce poate fi dezvoltată aici, spune primarul comunei Tudorică Minciună. Dacă se găsesc investitori interesați, comuna este gata să bată palma cu ei.

În implementarea proiectelor europene orice greșeală costă

Istoria comunei Mitreni începe în anul 1815, când ciobanii s-au așezat pe malul Argeșului. Din cauza apelor repezi care ieșeau din matca râului aceștia au fost nevoiți să se mute pe colinele din împrejurimi și așa au apărut satele comunei: Clătești, Mitreni și Valea Roșie. Astăzi comuna se întinde pe 5.800 de hectare și are 4.150 de locuitori. Și iată că am revenit în contemporaneitate.

„Comuna noastră a beneficiat în 2004 de un proiect european, cu o valoare de cca 900.000 de euro, pentru realizarea alimentării cu apă. Proiectul a fost bine implementat, doar că, la vremea aceea, din cauza neînțelegerilor dintre oamenii care se aflau la conducerea primăriei s-au făcut niște sesizări și s-a deschis un proces care s-a încheiat în decembrie 2017. Acest proces a îngreunat foarte mult situația economică a comunei pentru că instanța a hotărât ca primăria să plătească cca 1 milion de euro. Am preluat mandatul la primărie cu această povară și constant am căutat soluții să rezolv această problemă. Am putut amâna achitarea acestei sume până la 1 mai anul acesta, când a devenit alierat. Dacă suma nu era plătită în 90 de zile se proceda la blocarea conturilor și astfel primăria nu ar mai fi putut funcționa. Am prevăzut acest lucru și am dimensionat salariile din primărie astfel încât și angajații să fie mulțumiți, dar și să ne permitem să achităm această datorie. Printr-o economie pe care am făcut-o în ultimii cinci ani am reușit să strângem peste șapte miliarde, am pus încă cinci miliarde din bugetul local și am achitat această datorie istorică. Fondurile europene sunt o mană cerească pentru toți cei care știu să le folosească. Eu recomand tuturor să implementeze proiecte europene, dar să fie foarte atenți la fiecare amănunt, pentru că altfel pot ajunge în situația primăriei Mitreni. Tot ce scrie în proiect trebuie pus în practică literă cu literă. Orice greșeală costă. Pe noi ne-a costat bugetul pe aproape un an și jumătate. Ne-am salvat în ultima clipă, pe tampoanele din spate, ca să spun așa. În contextul prezentat am fost nevoiți să accesăm doar proiecte naționale, dar de acum ne vom orienta și pe proiecte europene.“

Mitreni primar

Pe avarie, dar comuna s-a dezvoltat totuși

În pofida presiunii uriașe create de această „datorie istorică“, primarul Minciună spune că a făcut eforturi pentru a dezvolta comuna. A folosit ca drept resursă veniturile proprii ale primăriei, „destul de mici, ce-i drept, dar bine gândite și repartizate“. Cea mai evidentă metodă de a schimba imaginea unei comunități este prin a îmbunătății infrastructura. Comuna are în total 54 km de drum, din care doar 10% mai sunt drumuri de pământ. O altă realizare menționată de primarul din Mitreni este iluminarea comunei. Aproape fiecare stâlp de curent are o lampă de iluminat, iar din cele 700 de lămpi 300 au fost schimbate pe leduri. „Dacă nu am fi avut această datorie puteam anul acesta să rezolvăm integral prin forțe proprii tot ce înseamnă iluminat public.“ În satele Valea Roșie și Mitreni există școală și dispensar. Tudorică Minciună spune că renovarea școlilor și construirea unei noi grădinițe în Valea Roșie au fost prioritățile sale încă de la începutul mandatului pentru că educația copiilor înseamnă un viitor mai bun. Primarul încurajează și sportul, motiv pentru care a construit un stadion modern și vestiare pentru echipa de fotbal a comunei. Pentru activitățile de gospodărire a comunei primarul a găsit ca soluție înființarea unui SRL al cărui administrator este primăria. „De ce am ales să facem asta? Pentru că putem rezolva problemele prompt, atunci când este nevoie, iar prețurile nu sunt mari. Dacă este nevoie, spre exemplu, să schimbi o lampă din circuitul iluminatului public poți face asta foarte rapid, trimițând un om atunci, imediat. Întreținerea spațiilor verzi, de asemenea, se face prin intermediul acestui SRL. Păstrarea curățeniei în comună este prioritatea zero a primăriei. Oamenii nu au încă o educație în acest sens și mai aruncă gunoaie. Ca să controlăm fenomenul și să putem lua măsuri am fost nevoiți să instalăm camere pe drumul comunal. Am montat până acum 15 camere. Colaborăm acum și cu o firmă specializată în salubrizare cu ajutorul căreia sper să păstrăm comuna curată.“

Ce afaceri se pot dezvolta aici

„Comuna Mitreni poate fi un bazin legumicol foarte bun. Avem soluri foarte bune, iar confirmarea acestui lucru este că pe vremea comunismului aici era baza de producție care alimenta și fabrica de conserve închisă în anul 1995. Aș vrea să găsim un investitor care să facă o fabrică de conserve. Cum spuneam, legumele se dezvoltă foarte bine în acest loc, plus că avem și oameni foarte pricepuți care pot realiza conservele. Așadar, cei care ar vrea să dezvolte o astfel de fabrică ar găsi și forță de muncă. Comuna noastră are și o altă resursă naturală neexploatată foarte importantă. Este vorba despre lacul Mitreni, care se întinde pe 20 de hectare. Această apă are o cantitate imensă de nămol terapeutic. Pe lângă mărturiile celor care au folosit nămolul, avem și buletinele de analize eliberate de Laboratorul de Balneologie Fizică din București care confirmă proprietățile terapeutice ale acestui nămol. Ca urmare, s-ar putea face investiții în tratamentul balnear. Eu am încercat să fac acolo o bază de tratament. Am construit până la etajul 1 și, după o perioadă în care am abandonat proiectul, mă gândesc să accesez fonduri europene pentru a-l duce la bun sfârșit. Sperăm că, odată cu crearea facilităților de drum, apă și gaze, să atragem și investitori.“

În comuna Mitreni cele mai multe terenurilor agricole au fost date în arendă către societățile agricole din comunele vecine. Nu există palmă de pământ nemuncit. Terenurile care nu sunt lucrate prin asociație sunt îngrijite de micii producători pe care primarul încearcă să îi convingă să se asocieze. Nu doar pentru a-și eficientiza munca, ci și pentru o miză mult mai mare.

„Pe raza comunei sunt două stații de irigat, ambele sunt dezmembrate și este necesar să fie puse în funcțiune. Suma de bani aferentă pentru fiecare stație este de 1 milion de euro, iar pentru partea de rețele încă 1 milion de euro. Dacă se vor pune în funcțiune, apa va veni din lacul Mostiștea prin vechile canale și probabil că și aici vor trebui făcute niște lucrări. Din informațiile mele, suma de bani pentru acest proiect există, dar acordarea ei este condiționată de înființarea unor asociații ale producătorilor pe raza comunei. Acum acestea nu există. Am discutat cu micii producători pe care îi avem în comună, toți sunt conștienți că este necesar să punem în funcțiune stațiile de irigații, dar până acum nu am reușit să îi mobilizez.“

Laura ZMARANDA

Articole înrudite