reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Sep 2019

Balurile din Bucovina, seri ale comorilor de suflet românesc

  • Publicat în Sate

În Bucovina localnicii încă mai păstrează tradiţiile cu sfinţenie. Printre ele se numără Balul Gospodarilor, modalitate de întâlnire şi distracţie până în perioada interbelică şi reluat în anii ’50. Din 1973 şi până acum se organizează acest eveniment în fiecare an la Fundu Moldovei. Obiceiul a fost preluat după 1989 de multe comunităţi, în anul 2015 desfăşurându-se o astfel de manifestare în Sala de Festivităţi a Gării Burdujeni, iniţiativa interpretului de muzică populară Călin Brăteanu reuşind să aducă la viaţă un spaţiu cu o arhitectură aparte.

Legătura dintre oameni

bal Calin BrateanuBalul Gospodarilor are o tradiţie de câteva sute de ani la Fundu Moldovei, dar cel care a reluat acest obicei în 1973, aşa cum ştia din poveştile bunicilor, a fost Dorin Cocîrţă. În anul 2003, Ioan Iacob, un reper al culturii din zona Câmpulung Moldovenesc,fost director al Căminului Cultural, l-a invitat la acest local pe solistul Călin Brăteanu (foto), care, începând cu ediţia din 2005, a adus alt concept al manifestării.

„Eu am iniţiat redefinirea acestui bal. L-am adus de la un eveniment local, care se organiza la Fundu Moldovei, la unul de amploare, care reuneşte nu numai localitatea în care se desfăşoară. De la 1950 este tradiţia acestor baluri, odată cu apariţia căminelor culturale. Când la Căminul Cultural era bal, gospodarii satului se întâlneau la o petrecere a elitelor satului. Se organizau şi baluri mai mici la casa unui gospodar, cu mâncare, băutură, muzică, cu oameni îmbrăcaţi în straie populare impecabile, se petrecea, se dansa toată noaptea şi se puneau la punct colaborări. Astăzi balul gospodarilor încearcă să readucă în prim-plan legătura dintre oameni, personalitatea omului din sat, a omului mândru de straiele pe care le poartă, de mâncarea  şi băutura pe care o aduce în bal, de prestanţa pe care o are în faţa celorlalţi gospodari. Dacă pe vremuri balul era numai în sat, acum este între sate, între vetre folclorice. Totul pleacă într-o altă dimensiune, dimensiunea locală este o dimensiune regională şi atunci ne adaptăm vremurilor, fără a uita scopul acestei manifestări culturale“, ne-a spus Călin Brăteanu, directorul Centrului pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Suceava.

Vatra satului în gara Bucovinei

Balul Gospodarilor, iniţiat de interpretul de muzică populară Călin Brăteanu, a reuşit să aducă la viaţă un spaţiu cu o arhitectură aparte, în stil baroc, o sală impunătoare ca dimensiune, ce a servit iniţial ca sală de recepţie şi oficiu de vamă. Este vorba de Sala de Festivităţi a Gării Burdujeni. În anul 2015 Balul Gospodarilor a reunit la Suceava interpreţi, fanfare şi ansambluri folclorice de rezonanţă naţională.

„Gara Burdujeni reprezintă un simbol naţional şi un simbol al nostru, fiind poarta de intrare feroviară în Bucovina. Un popor fără gară, fără pământ, fără moară nu ştiu dacă are la ce gândi în viitor. Sper din toată inima să fie un demers la normalitate şi la a ne regăsi ca şi neam“, a precizat Călin Brăteanu.

Evenimentul a însemnat un bun prilej de a repune în lumină şi alte spaţii cu o valoare istorică şi arhitecturală deosebită.

Mai multe vetre folclorice

Atmosfera la bal este întreţinută de solişti vocali şi instrumentişti invitaţi din întreaga ţară, formaţii de muzică populară, ansambluri folclorice din judeţ care prezintă suite de dansuri şi cele mai cunoscute melodii populare din zonă în acompaniament de taraf, fanfare ţărăneşti. Sunt spectacole în care oaspeţii pot să vadă şi să simtă o lume a satului care le aduce încântare şi dorinţa de a reveni în Bucovina.

„În anul 2005 prietenii mei de la Gura Humorului m-au provocat să cânt la un bal de Sărbători. Am încercat să îi conving să vină îmbrăcaţi în costume populare şi, în cele din urmă, am reuşit. În momentul în care ne-am întâlnit din cinci zone la o pensiune de la Humor am avut o revelaţie. Împreună cu prietenii noştri de la Mănăstirea Humorului, Valea Moldovei, Botoşana, Gura Humorului, Sfântul Ilie, Suceava am cântat, am colindat, am socializat şi dimineaţă ne-am despărţit, fiecare dintre noi cu gândul de a ne regăsi în acea trăire. Toţi cei care au fost la bal au organizat astfel de petreceri în localităţile din care prove­neau. Din acel moment Balul Gospodarilor a adunat la un loc mai multe vetre folclorice. Prin Balul Gospodarilor am urmărit promovarea folclorului muzical şi coregrafic specific vetrelor noastre folclorice. În fiecare bal au fost invitate trei – patru vetre folclorice, fiecare din membrii grupurilor etalând jocurile şi costumele într-o mândrie a românilor de a-şi avea identitate în aşezările din care provin. Încet, încet, manifestarea a fost preluată în judeţul Suceava de marea majoritate a căminelor culturale şi în acest moment avem bucuria de a participa la aceste baluri la Sărbătorile de iarnă și de Paşte, manifestări ale culturii noastre tradiţionale româneşti. Sunt crâmpeie din viaţa noastră de altădată, dar şi din cea actuală pentru că în timp am asistat la o preluare a obiceiurilor, a felului de a fi al oamenilor de către cei mai tineri. Balul Gospodarilor oferă continuitatea de care avem atâta nevoie în acest moment pentru respectarea valorilor noastre tradiţionale“, este de părere Călin Brăteanu.

Refugiu într-o lume care ni se potriveşte

Ultimele baluri ale gospodarilor au devenit „balurile gospodăraşilor“ pentru că marea majoritate a participanţilor sunt tineri, cei mai în vârstă fiind în proporţie de 20 – 25%.

„Încet, încet ne aşezăm într-o normalitate a petrecerilor noastre de altădată, în care oamenii reuşeau să vorbească, să socializeze, să pună bazele colaborării în viaţa de zi cu zi. În acest moment orice demers pentru societate, pentru legăturile dintre oameni merită respectat. Tinerii sunt între două lumi. O lume a satului aşezat, ordonat, o lume a respectului, a muncii şi o lume a modernului care se pare că nu mai ţine cont de valorile noastre identitare. Este o refugiere într-o lume care ni se potriveşte sau este o atitudine în acest moment pentru viitor, pentru valorile în care noi am fost crescuţi, pentru educaţia pe care am avut-o. Balul reprezintă un mod de a comunica direct între oameni, un mod de a-şi expune planurile de viitor, de a analiza ce au făcut. Balul este un mecanism de revigorare a costumului popular, a gastronomiei, a folclorului muzical coregrafic, o revigorare a inter-relaţionării între oameni. Noi, ca Centru pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale, căutăm şi alte mijloace de întărire a coeziunii sociale şi de promovare a culturii tradiţionale“, susţine Călin Brăteanu.

„Un costum popular îmbrăcat înseamnă un român câştigat“

Fără a face o discriminare între balurile mai vechi şi cele mai noi, cel de la Fundu Moldovei are tradiţia cea mai îndelungată, este balul care păstrează cel mai bine linia tradiţională. La acest bal se întâlnesc jocuri populare şi costume din cele mai multe vetre folclorice din judeţul Suceava. La Botoşana este balul cu cel mai mare număr de participanţi, 700 de oameni îmbrăcaţi în costume populare. Cel mai „tânăr“ bal a avut loc într-una dintre cele mai frumoase comune din zona montană a judeţului, Dorna Arini. Pe 10 februarie 2018, formaţia Alegria şi cunoscuţii solişti de muzică populară Mădălina Candrea, preotul Marius Ciprian Pop şi Asociaţia „Gura Negrii“ şi-au unit eforturile pentru a-i determina pe gospodarii satului să-şi scoată costumele populare din lada cu zestre pentru a participa la un eveniment în care tradiţia şi voia bună s-au împletit adânc în sufletele iubitorilor de folclor.

„Pentru noi nu este important numărul balurilor sau numărul participanţilor, ci valoarea fiecărui moment. Un costum popular îmbrăcat înseamnă un român câştigat. Condiţia principală de a participa la bal este costumul popular şi trăirea românească“, sunt secretele reuşitei balurilor gospodarilor din Bucovina, aşa cum ne-a spus Călin Brăteanu.

GALERIE FOTO


Silviu Buculei