Comuna Finta aşteaptă investitori
- Scris de Lumea Satului
- Publicat în Sate
În mediul rural sunt încă multe de făcut pentru a schimba în bine chipul satului românesc. Avem oportunitatea de a face asta prin fondurile europene care ne sunt alocate, însă la nivel individual şansa fiecărei comune depinde de cel care se află în fruntea administraţiei publice. Am fost recent în Finta din judeţul Dâmboviţa, o comună cu aproape 5.000 de locuitori, aflată la aproximativ 50 de kilometri de Bucureşti, 20 de Ploieşti şi 40 de kilometri de Târgovişte. Florentin Oprea, primarul comunei, aflat la al doilea mandat, ne-a vorbit despre strategia de dezvoltare a regiunii şi despre hibele sistemului de administraţie public.
De ce România nu este ca Polonia
Primarul din Finta spune că experienţa de administrator pe care o avea în mediul privat l-a ajutat să reziste în sistemul de administraţie publică şi să găsească nişte soluţii eficiente pentru a dezvolta comuna pe care o conduce.
„Spre deosebire de mediul privat unde lucrurile sunt mult mai simple, iar deciziile se iau mai rapid și implicit implementarea proiectelor se face mai uşor, sistemul administraţiei publice este destul de greoi din cauza birocraţiei. Pregătirea unui proiect durează ani de zile, se fac multe demersuri şi este foarte greu în momentul de faţă. În mod normal ar trebui să învăţăm de la cei care au o rată mare de absorbţie a fondurilor europene. Polonia, spre exemplu, are un grad de absorbţie a fondurilor europene de 130%. Însă acolo, spre exemplu, se stabileşte clar dacă proiectele ce urmează a fi implementate sunt necesare în regiunea pentru care au fost propuse. Cu alte cuvinte, ce ar fi să ne apucăm să facem într-o comună ca Finta proiecte pe turism? Nu există potenţial pe acest domeniu, aşa că ar fi o risipă de bani. Dar în România se întâmplă asta. Ne trebuie aşadar strategii foarte bine definite şi simţ de răspundere în implementarea proiectelor“, spune primarul din Finta.
Banii europeni vor fi folosiţi până la ultimul
Florentin Oprea susţine că, până la venirea sa la primărie în Finta, nici măcar nu se auzise de bani europeni în comună şi că nu existau foarte multe perspective de dezvoltare. S-a folosit însă de experienţa dobândită ca manager în mediul privat şi a reuşit în primul rând să şteargă nişte datorii pe care comuna le avea. „În momentul acesta mă declar mulţumit pentru că am implementat destul de multe proiecte pe fonduri europene şi locale atât cât ne-a permis bugetul. În plus, avem foarte multe proiecte pentru care am obţinut finanţarea şi pe care urmează să le implementăm. Am gândit o strategie prin care să folosim banii europeni până la ultimul. Spre exemplu, anul acesta avem la dispoziţie un 1 milion de euro prin AFIR pentru realizarea sistemului de canalizare. După ce vom termina acest proiect, vom asfalta. Vrem să arătăm că lucrurile se pot face în ordinea corectă pentru că au fost multe situaţii în care s-a asfaltat şi apoi s-a stricat asfaltul pentru a se realiza canalizarea. La final, toată comuna va fi asfaltată cu fonduri obţinute de la Ministerul Dezvoltării. Alte proiecte vizează reabilitare şi modernizarea celor două dispensare ale comunei care au fost în afara preocupărilor zeci de ani. Unul dintre dispensare va fi modernizat cu fonduri din bugetul local. Mă preocupă foarte mult viitorul copiilor din comună, aşa că mi-am propus ca şcolile din Flinta şi Gheboia să fie, de asemenea, reabilitate şi modernizate. Avem 13 miliarde de lei vechi pentru fiecare şcoală. Vom construi şi o grădiniţă nouă. La finalul acestor proiecte vom avea apă, gaze, canalizare. Deci Finta va avea infrastructură aproape ca la oraş.“
Oportunităţi de afaceri
Însă dezvoltarea comunei nu este condiţionată doar de implementarea proiectelor cu bani europeni, ci și de existenţa pe teritoriului ei a unor entităţi financiare care să susţină consecvent bugetul localităţii. Cu alte cuvinte, comuna Finta are nevoie de investitori.
„Cel mai important obiectiv al primăriei comunei Flinta acum este să atragă investitori şi să stimuleze societăţile, fermierii mici sau mari să dezvolte afaceri aici. În felul acesta bugetul comunei va fi susţinut şi va exista o dezvoltare armonioasă. Altfel, degeaba se dezvoltă localitatea prin proiectele implementate de primărie, dacă nu există susţinere financiară. Pentru că, ştiţi, proiectele europene sunt cofinanţate, chiar dacă vorbim de procente mici. Pentru o comună cum este Finta 2-3% sunt bani serioşi.“
Întrebat de ce ar trebui să vină investitorii aici, primarul spune că Finta este o comună cu terenuri fertile unde se pot dezvolta afaceri agricole, există infrastructură modernă şi este foarte aproape de oraşe. În plus, administraţia publică va sprijini iniţiativele care se bazează pe o dezvoltare armonioasă. „Avem aproximativ 6 hectare de teren care pot fi folosite pentru dezvoltarea unei zone industriale şi în comună există suficientă forţă de muncă. Aşteptăm doar investitori. Pentru a-i atrage către Flinta, am discutat chiar în consiliul local şi ne gândim să oferim nişte facilităţi celor care vor veni aici. Poate că vom oferi gratuit câţiva ani acest teren. Este important însă să găsim parteneri serioşi, care sunt dispuşi să îşi menţină afacerile în Flinta multă vreme.“
Comuna Finta are 5.000 de hectare de teren şi sunt aici cca. 400 de mici fermieri cu o medie de 2 hectare de teren, dar şi societăţi agricole cu suprafeţe mari de teren arendate. Creşterea animalelor nu mai este o prioritate, deşi comuna dispune de cca. 200 de hectare de islaz. Pentru a stimula dezvoltarea agriculturii şi a zootehniei primarul are în vedere înfiinţarea în viitor a unei asociaţii agricole.
GALERIE FOTO
Laura ZMARANDA
Media
Articole înrudite
- Singurul soi de castravete amar aclimatizat la condițiile din ţara noastră, cultivat la Fierbinți
- Dâmbovița, unul dintre județele cu cel mai mic grad de urbanizare, visează să se salveze prin turism
- Poiana lu’ Şerban. Ferma de capre din Cucuteni, Dâmboviţa
- Ferma Căpriţa Fericită, investiţie de 90.000 euro
- Cheile și Peștera Dâmbovicioara
- Nestematele de la Cobia
- Fără piață de desfacere, meșterii populari nu au nicio șansă
- Prahova și parțial Argeș nu contează deloc în ochii celor de la ANIF
- Evoluția zootehniei în Dâmbovița, Argeș și Vâlcea
- Cultura dovleacului de plăcintă
Articole recente - Lumea Satului
- UNCSV: Cooperativele agricole, cea mai bună soluție
- Stadiul plăților APIA în Campania 2020
- Opinie de specialist. Inul de fibră, o plantă de cultură nedreptățită în actuala conjunctură
- Dăunători de carantină la tomatele cultivate în spații protejate
- Singurul soi de castravete amar aclimatizat la condițiile din ţara noastră, cultivat la Fierbinți
- Microgranulatele, o nouă abordare pentru agricultura în schimbare
- Măsuri de stocare a utilajelor agricole pe timpul iernii
- Ferma de 40 de vaci oferă un trai decent familiei Bogos
- Un tânăr din comuna clujeană Râşca crede în pasiunea sa - mioarele
- Ferma de subzistenţă a familiei Mircu din împrejurimile Aradului