abonament lumea satului

Hotarele, „patria“ căpșunelor românești

  • Publicat în Sate

Care este primul nume care vă vine în minte când auziți această titulatură, „patria căpșunelor“? Spania, cel mai probabil. Îmi închipui, așadar, surprinderea celor care vor afla că am găsit un astfel de tărâm aproape de București, în comuna Hotarele. Aici se află cele mai întinse plantații de căpșune din sudul țării, un adevărat rezervor de producție pentru intermediari. În plin sezon de recoltare comuna Hotarele devine un fel de scenă de negociere în care producătorii, cei care muncesc la talpa țării și care ne asigură efectiv hrana, sunt nevoiți să-și plece căciulile în fața samsarilor și să primească pe marfă prețuri cu mult mai mici decât cele pe care le plătesc consumatorii finali. Primarul din Hotarele, Silvian Manea, recunoaște potențialul pe care îl are comuna și spune că va lua măsuri de sprijinire a cultivatorilor de căpșune, zmeură și mure. Această comună, întinsă pe 5.200 de hectare din care 3.200 de hectare reprezintă teren agricol, este situată în Lunca Argeșului și are cca 4.000 de locuitori. Așezarea ei în această luncă a transformat-o într-un paradis al culturilor de nișă. Hotarele este un fel de patrie a căpșunelor, murelor, a zmeurei, chiar și a coacăzului (dar mai puțin), culturi care prind tot mai mult teren. Primarul comunei spune că sunt supra­fețe însemnate cultivate cu acești arbuști. Cel puțin în cazul căpșunelor, suprafața cultivată este de cca 200 de hectare, iar producția obținută este de 22 de tone pe hectar.

Murul și zmeurul sunt, de asemenea, cultivate pe zeci de hectare. Cert este că în perioada verii fructele obținute aici se găsesc pe aproape toate tarabele piețelor bucureștene, de aceea Silvian Manea spune că și-a propus să ia măsuri de sprijinire a cultivatorilor din comuna sa. „Cultivarea căpșunelor și a arbuștilor fructiferi se face în comuna Hotarele încă de prin anii 1960. Ca și acum, era o activitatea practicată individual, nu se făcea prin CAP sau asociație. Diferența este că atunci exista o societate care prelua fructele de la cultivatori și le transforma în produse finite care plecau apoi spre Germania. Era un avantaj. Cu acest gând mi-am propus să lansez câteva măsuri de sprijinire a cultivatorilor de aici. În acest sens, ca parte a strategiei de dezvoltare a regiunii, prin GAL a fost realizată o măsură de sprijin a cultivării, în special, a zmeurului și murului în spații protejate. Afară cam toate culturile de genul ăsta sunt acoperite și am văzut că și agricultorii de aici au fost interesați să afle mai multe despre această măsură.“ Silvian Manea este de părere că suprafețele cultivate cu arbuști fructiferi și căpșune se vor mări în timp. De aceea unul dintre proiectele primăriei este acela de a înființa un târg pentru producătorii agricoli. Există acum la nivelul comunei un târg de fructe de sezon, dar „este unul empiric“. Deocamdată valorificarea producției se face fie în piața de legume și fructe a comunei, fie fructele sunt luate de intermediari chiar din plantație. De regulă, la începutul sezonului se stabilesc comenzile. În perioada de maximă producție a căpșunilor, în comuna Hotarele sunt zeci de mașini venite din toate colțurile țării. Primarul spune că se gândește chiar la o profesionalizare a cultivatorilor din zonă prin cooptarea în asociații sau cooperative (nu exclude nici posibilitatea organizării unor schimburi de experiență cu agricultori din țări cu tradiție în cultivarea căpșunilor), lucru ce ar putea înlesni intrarea în marile magazine.

Comuna are un potențial agricol important, însă proiectele primăriei au vizat și alte direcții de dezvoltare. În prezent, prin fondurile obținute de la Ministerul Dezvoltării este în desfășurare proiectul de alimentare cu apă, realizat în proporție de 97% și este aproape terminat un proiect de 13 km de asfalt tot prin finanțare de la Ministerul Dezvoltării. Un alt proiect al primăriei Hotarele, în valoare de cca 300.000 de euro prin Programul Operațional de Pescuit 2007-2013, a prevăzut amenajarea unui lac și construcția unei cabane turistice. Potrivit domnului Silvian Manea, prin Programul Opera­țional Regional se dezvoltă cu cca 2 milioane de euro un campus școlar și se extinde Liceul Udriște-Năsturel. Un proiect de suflet al primarului este cel al înființării GAL-ului Giurgiu-Est, al cărui președinte este și prin care se încearcă atragerea de fonduri în această regiune.

În ceea ce privește absorbția fondurilor europene, primarul din Hotarele spune că problema nu este birocrația, ci lipsa de experiență a celor care accesează fonduri. „Problemele apar atunci când ai un consilier care fie nu are experiență, fie nu își dă interesul. Nu ține doar de tine, ci și de antreprenorul care iese câștigător la licitație. Vorbim practic despre un cumul de factori pentru că, deși tu ai plecat cu bună intenție de la început, nu poți să stăpânești acest proces cap-coadă. Totuși, dacă ar fi după mine, și mâine aș încerca să mai depun proiecte. Nu vreau să spun prin asta că noi am învățat tot în materie de absorbție a fondurilor europene, dar cert este că experiența anterioară ne ajută“, spune Silvian Manea.

GALERIE FOTO


Laura ZMARANDA

Mai multe din această categorie: « Popas de suflet în Bărăganul de mijloc