reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Sep 2019

GAL Ecoleg Olt Dunăre - „Va fi o competiție mare între proiecte la nivel local“

  • Publicat în Sate

Cu sloganul „Accesează fonduri europene pentru un viitor sigur“, GAL Ecoleg Olt Dunăre își îndeamnă potențialii beneficiari să ia startul în noua sesiune de depunere a proiectelor cu care comunitatea locală speră să se dezvolte.

– Domnule Marian Colac, sunteți managerul  Asociației Grup de Acțiune Locală Ecoleg Olt Dunăre, cu sediul în Corabia. Câte unități administrativ teritoriale aveți în subordine?

– Avem în componența parteneriatului 23 de comune, plus orașul Corabia (pentru că are sub 20.000 de locuitori), în total 24 de UAT-uri. Din cele 23 de comune, 22 sunt din județul Olt și una din județul Teleorman, aceasta fiind Islaz.

– Ce sumă aveți la dispoziție pentru noul exer­cițiu financiar?

– Alocarea financiară pentru perioada 2014-2020 este de aproximativ 3,6 milioane de euro. Suma este mult mai mică față de programarea trecută 2007-2013, când pentru un teritoriu mai mic alocarea a fost de 5,10 milioane de euro. Acum avem în plus orașul Corabia și alte două comune (Orlea și Rusănești), care nu au fost niciodată membre ale unui GAL.

– În ce stadiu sunteți cu implementarea strategiei și când începeți, practic, finanțarea proiectelor?

– Intenționăm ca primul apel de selecție să fie lansat la începutul lunii septembrie. În cadrul acțiunilor de animare desfășurate pe teritoriul GAL, am constatat un interes foarte mare pentru accesarea fondurilor prin PNDR Axa IV Leder, de aceea considerăm că va fi o competiție între proiectele depuse.

– Faptul că există interes este un lucru bun. Pe ce măsură credeți că vor fi cele mai multe proiecte?

– Deoarece Axa IV Leader este dedicată în principal activităților nonagricole, principalele priorități sunt îndreptate, evident, către sectorul nonagricol. Astfel, la nivelul teritoriului sunt intenții de proiecte atât în domeniul serviciilor (service-uri auto, vulcanizări etc.) cât și în domeniul producției (obținerea de peleți, brichete, confecționarea de lădițe pentru legume, meșteșuguri etc.). Nimeni nu poate spune cu exactitate pe care măsură vor fi depuse cele mai multe proiecte deoarece noi avem, deocamdată, doar intenții.

– În comunele pe care le reprezentați care este specificul zonei, oamenii pe ce activități se axează?

– Deoarece este o zonă de câmpie, activitatea principală a fermierilor se bazează pe cultivarea cerealelor și a legumelor. Cultură mare și legume. În zona GAL-ului, din cele 23 de comune, avem bazine legumicole la Rusănești, Cilieni, Tia Mare, Izbiceni, Giuvărăști, Gârcovu, Grojdibodu, Vădăstrița și Ianca.

– Câți angajați aveți la GAL? Care este echipa cu care veți lucra?

– Asociația mai are încă trei angajați pe lângă postul de manager: un responsabil tehnic cu evaluarea, un responsabil financiar și un animator.

– E o diferență totuși față de prima perioadă de finanțare, când a trebuit să câștigați încrederea fermierilor, iar animarea în teritoriu a presupus multă muncă, deplasări chiar din ușă în ușă pe la fermieri. Nu va mai fi nevoie de această muncă.

– Așa este cum spuneți, a fost un început destul de greu. Pentru că fermierii nu cunoșteau programul. PNDR Axa IV Leader, a adus un plus comunităților locale prin posibilitatea formării acestor GAL-uri. Acestea au avut o absorbție de peste 97%.

– Acum, din experiența dumneavoastră și din ceea ce știți despre noua strategie, care ar fi măsura cea mai interesantă pentru un tânăr fermier, unde este procentul de cofinanțare cel mai mic?

– Deoarece există interes din partea tinerilor legumicultori pentru accesarea fondurilor europene, am inclus în cadrul strategiei de dezvoltare locală o măsură asemănătoare cu Măsura 6.1 – Tânăr fermier din PNDR, M03/2B „Sprijin pentru exploatațiile agricole legumicole pentru adaptarea la standardele de mediu și climă cu scopul stimulării activității în teritoriul GAL“, cu finanțare 100%. Principalul scop al măsurii este de a oferi tinerilor din teritoriul GAL sprijinul material necesar pentru a înființa și gestiona exploatații legumicole, care să fie orientate către nevoile pieței și ale consumatorilor. Principalele probleme cu care se confruntă adesea fermierii sunt lipsa desfacerii produselor, a prezentării și vânzării lor deoarece piața produselor agricole românești este haotică, dezorganizată, la dispoziția comercianților de ocazie a achi­zitorilor monopoliști care speculează presiunile scadențelor, lipsa condițiilor de stocare a producției și implicit, a posibilităților de negociere. De aceea, prin această măsură am dori să încurajăm orientarea spre construirea sau ade­rarea la parteneriate de tip cooperativă care să asigure o mai bună valorificare și prezentare a produselor obținute. Proiectele selectate vor contribui la stimularea inovării, prioritate având proiectele care adoptă soluții de obținere a energiei din surse regenerabile, celor pentru reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră și reducerea emisiilor de amoniac din agricultură. Valorea sprijinului nerambursabil va fi de 25 de mii de euro. Cuantumul sprijinului se va acorda sub formă de primă în două tranșe de plată: prima tranșă – 75% din cuantumul sprijinului după semnarea Deciziei de finanțare și a doua tranță – 25% din cuantumul sprijinului după îndeplinirea tuturor obiectivelor asumate prin proiect.

– Credeți că în următoarea perioadă nivelul de absorbție a fondurilor europene va fi mai mare?

– Estimăm că în această programare rata de absorbție se va apropia de 100%.

– Care ar fi prioritatea zero pentru acești oameni?

– Agricultorii au nevoie de posibilități de depozitare a producției în vederea negocierii termenelor de comercializare, de instituționalizarea unui organism de reglementare a relației între cerere și ofertă, care să aducă în fața lor multiple posibilități de valorificare a producției. Din păcate, regulamentele Uniunii Europene nu permit un procent de cofinanțare mai mic de 50% pentru acest lucru.

– Dar lucrurile nu se schimbă nici acum, pe Măsura 4.1 este același nivel de cofinanțare 50%, așa este?

– În cadrul Măsurii M02/2A – „Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole pentru creșterea competitivității pe piață“, măsură asemănătoare cu Submăsura 4.1 din PNDR, nivelul de cofinanțare este: 30% pentru orice investiție derulată de solicitanții cu exploatații de dimensiuni mari (peste 250.000 – 500.000 SO); 50% pentru orice tip de investiție derulată de solicitanții cu exploatații mii și mijlocii (8.000 – 249.999 SO). În ambele cazuri, sprijinul poate atinge maximum 70% pentru fermele mari și 90% pentru fermele mici și mijlocii, majorându-se cu 20% pentru: tânăr fermier cu vârsta până în 40 de ani, proiecte integrate, operațiuni sprijinite în cadrul PEI, investiții legate de agromediu și agricultură ecologică, investiții în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau specifice.

– Aveți inclus în GAL și orașul Corabia. Ce veți face pentru el? Se vor face investiții aici? Aveți portul la Dunăre, o zonă care ar putea fi exploatată și turistic.

– În ultima perioadă, orașul Corabia a fost în plin proces de modernizare, accesând fonduri europene pe programe naționale: POP, POR, a căror sumă nerambursabilă este de sute de mii de euro. Sperăm ca și în cadrul programului PNDR Axa IV LEADER, deși fondurile nerambursabile sunt foarte mici, să se acceseze și implementeze un proiect care să satisfacă nevoile comunității locale și să contribuie la dezvoltarea socio-economică.

GALERIE FOTO


Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 42-44