reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 Jul 2019

Chiojdeanca, cu oamenii și frământările ei

  • Publicat în Sate

Chiar dacă nu este cuprinsă pe Harta turistică a Prahovei, comuna Chiojdeanca, localitate aflată la 45 kilometri est de Ploiești, la limita cu județul Buzău, este una dintre micile așezări rurale ale Prahovei cu o atracție naturală deosebită. Ca să ajungi aici din municipiul Ploiești o poți face pe două importante căi rutiere, care mai de care mai atrăgătoare. Fie pe Valea Teleajenului, până la Măgurele, fie pe cea a Cricovului Sărat. Ambele drumuri se unesc în bine-cunoscuta comună Apostolache, așezare mare, cu mănăstire și piață. Însă la numai câțiva kilometri, pe un drum care șerpuiește printre văi și văioage, printre dealuri încărcate de verdeață descoperi localitatea, veche de peste 500 de ani. Printre meri, pruni și nuci, amestecați cu o vegetație ierboasă, afli case și gospodării chivernisite, multe noi, unde la umbra arborilor odihnesc vaci și viței, iar pe micile poieni hălăduiesc o mulțime de capre și oi. Pe firul apei limpezi care vine din dealuri, ce a împrumutat numele său comunei și care taie în două așezarea, cârduri de gâște gălăgioase și rațe exersează, printre bolovani, pluta, cu puii lor. Furați de peisaj, pe nesimțite, ajungem în centrul comunei. Atrag atenția turlele mici ale bisericuței de lemn, lăcaș vechi de mai bine de 200 de ani, alături de casele boierești ale celor doi foști președinți ai Academiei Române, Andrei Rădulescu și Eugen Simion, dar și cruci de piatră, școala, protejată de un pârâiaș, acolo unde mai bine de un secol în urmă a fost învățător al satului transilvanul Romulus Cioflec, cel care a scris romanul „Boierul“, inspirat din realitățile vremii. Mai în jos, o firmă luminoasă ne îndrumă înspre Primărie. O clădire modestă, dar cochetă, atrăgătoare, asaltată de verdeață.

Ne întâmpină un bărbat asemeni brazilor de pe costișele dealurilor din preajmă, vioi, cu ochi albaștri, cu o voce de muntean get-beget, sigur pe sine. Susține că își cunoaște comuna natală ca pe o mănușă. De 20 de ani lucrează la Primărie. Are un nume cam ciudat pentru un bărbat: Gheorghe Baba-Iana. În loc de binețe, începe cu off-urile sale și ale sătenilor: alunecările de teren, drumurile, lipsa cronică a fondurilor și a titlurilor de proprietate, dar și cu visele localnicilor la gaz metan și... canalizare. „Comuna noastră, spune el, este frumoasă, oamenii-s tare vrednici și bucuroși de oaspeți, oricând pot să-și facă casa să arate ca pensiune agroturistică: Dar nu au bani... Noroc că avem apă în toată comuna.“

Sătenii își lucrează pământul și fără a avea titluri de proprietate

„Nu am dat titluri, spune primarul, decât celor care își au terenurile în câmp. La Padina-Buzău, lângă satul ialomițean Tovărășia, unde avem vreo 250 ha, și alții la Colceag, în Prahova. Aici, în deal, în cele trei sate, Nucet, Trenu și Chiojdeanca, niciun sătean nu a primit încă înscrisurile de proprietate. Sigur, oamenii, tot așteptând, și-au cam pierdut răbdarea, dar își lucrează cu suflet pământul. Speră ca într-o zi să devină stăpâni pe pământul lor. Nici eu nu știu când va fi acea zi. Nu avem bani pentru măsurători, pentru cadastru. Ni s-a promis de la județ că problema va fi rezolvată. Dar nimeni nu face treaba asta pe gratis! Sunt, totuși, peste 900 de proprietari. Le trebuie urgent titlul pentru a intra în circuitul civil.“

O altă mare problemă este aceea a alunecărilor de teren. Sunt afectate cam toate drumurile și chiar și mai mult, case ale oamenilor. „Nu avem, zice el, cu ce face ceva! Am făcut o comisie, totul depinde de alții. Este foarte frumos pe la noi, dar drumurile ne omoară. Vine vara și vizitatorii ne-ar putea ocoli din cauza alunecărilor... Până și vacile nu prea au cum să urce la păscut. Ce-i drept, avem tot mai puține bovine. Față de anii '90, când erau peste 600 de capete, acum de-abia au mai rămas vreo 90. Zilele astea am avut o ședință cu ciobanii, care au împreună peste o mie de oi și de capre, la un loc. Dacă nu ar fi subvențiile, cred că am avea și mai puține.“

Ce fac, atunci, tinerii? Devin alpiniști utilitari...

De ceva vreme, la Chiojdeanca a prins avânt alpinismul utilitar. Există acum mai mult de zece firme de profil, cu sediul în localitate, cu peste 100 de persoane care practică meseria asta în marile orașe ale țării. „La noi este acum la modă alpinismul utilitar. O meserie grea, riscantă. Tinerii de la Chiojdeanca pot fi întâlniți azi la Brăila, Galați, Ploiești, Buftea și București. Firmele sunt, în continuare, în căutare de tineri săteni, care să lucreze la... înălțime. Normal, se câștigă bine...“

Poate că s-ar câștiga bine și la creșterea animalelor sau agroturism. Lipsește însă inițiativa, observă primarul. El crede că din vara aceasta comuna va avea mai mulți vizitatori. Natura este deosebit de atrăgătoare. Se pot organiza și drumeții în comunele vecine, la Sângeru, Salcia și Lapoș, chiar și peste dealuri, în județul Buzău. În localitate există mai multe puncte de atracție, două bisericuțe de lemn, dar și alte monumente istorice.

GALERIE FOTO


Cristea BOCIOACĂ

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 48-49

Articole recente - Lumea Satului