reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Aug 2019

Vlad Țepeș, comuna cu ambiții mici și planuri mari

  • Publicat în Sate

Comuna Vlad Țepeș se află în județul Călărași, undeva pe un drum județean ce taie Bărăganul nesfârșit. Iarna crivățul suflă în voie peste localitate, vara soarele topește casele cu arșița sa, iar oamenii trăiesc și ei cum pot. Mai ales din agricultură, ca aproape toți cei pe care Dumnezeu i-a hărăzit să locuiască în Câmpia Bărăganului. Dar, de la an la an, locuitorii comunei sunt tot mai puțini, în ciuda eforturilor autorităților locale de a îmbunătăți condițiile existente. Cam așa s-ar putea sintetiza în trei fraze discuția pe care am avut-o cu dl Mihalache Constantin, primarul comunei.

Patru secole de istorie în inima Bărăganului

„Comuna Vlad Țepeș este alcătuită din două sate, ambele botezate după numele unor mari domnitori: Vlad Țepeș și Mihai Viteazul“, spune primarul. Cel mai vechi este satul Mihai Viteazul, a cărui atestare docu­mentară datează de pe la 1600. Doar că pe atunci se numea Bărăganu și se afla pe alt ampla­sament decât astăzi, pe Valea Berzei. În timpul unei epidemii de ciumă, locuitorii și-au părăsit casele și au reîntemeiat satul. Și așa s-a mai întâmplat încă de două ori. Abia a treia oară a fost cu noroc și localnicii au rămas așezați definitiv.

VladTepes IMG 1513

Cu Vlad Țepeș, povestea e mai scurtă. Prin 1893 a apărut ca un sat micuț, aproape de Mihai Viteazul. În mare parte era locuit de tineri care și-au întemeiat acolo gospodării. Inițial s-a numit Bărăganul Nou, după satul Bărăgan, de unde veneau și locuitorii săi. Apoi, în anul 1920, după ce ambelor sate li s-a schimbat numele, a devenit sediul comunei. Era mai mare și mai modern.

„Că Mihai Viteazul este un sat mai vechi se vede în primul rând după structura sa urbanistică. Străzile sunt înguste, strâmbe, orientate cumva haotic. Asta ne creează foarte mari probleme atunci când facem lucrări de modernizare“, constată edilul-șef al comunei.

Tinerii au plecat în străinătate

La ora actuală, în cele două sate mai trăiesc, oficial cam 2.400 de oameni. „În realitate, eu estimez că nu mai sunt decât 2.100. Cel puțin 200 sunt plecați la muncă în străinătate. Restul, tot la muncă, care pe unde a găsit. Necazul meu cel mai mare este că oamenii aceștia despre care vorbesc au vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani. Adică sunt exact oamenii tineri, în putere, care dau viață unei localități“, își mărturisește oful dl Constantin. „Jumătate dintre locuitori sunt oameni în vârstă, de peste 60 de ani. Unii dintre ei au trăit aici toată viața și acum au câte o pensie de la CAP, iar alții au trăit la oraș, la Călărași, Giurgiu sau chiar București, unde au lucrat în fabrici. După pensionare s-au întors în casele bătrânești și și-au lăsat copiii în apartamentele de la oraș“, își continuă domnia sa ideea. Copiii din comună sunt în număr de 250 – 260. „Există câțiva copii ale căror familii s-au destrămat. Ei stau când la noi, la unul dintre părinți, când în alte localități. De aici vine această aproximație“, explică primarul.

VladTepes IMG 1514

Pentru copii, autoritățile locale s-au străduit destul de mult și cu rezultate frumoase. Școala gimnazială din comună a fost reabilitată în urmă cu doi ani. Acum este o clădire elegantă, căreia tencuiala și zugrăveala modernă nu reușesc să-i îndepărteze un anume iz patriarhal. Reabilitarea nu a cuprins doar modernizarea clădirii. Școala a fost dotată cu tot ceea ce îi trebuie unei instituții de învățământ moderne, fie că vorbim despre mobilier sau despre zestrea laboratoarelor școlare.

Acum, pe listă urmează grădinița și școala primară. Deja licitația pentru unul dintre proiecte s-a încheiat, dar deocamdată nu a demarat pentru că au apărut două contestații, care trebuie soluționate. Este o investiție de 1,3 milioane de euro, la care se mai adaugă încă 260.000, cofinanțarea locală. Scopul este modernizarea grădiniței din Mihai Viteazul. Studiul de fezabilitate pentru modernizarea școlii primare a fost și el depus la Ministerul Dezvoltării, în cadrul PNDR.

VladTepes IMG 1528

Facilități ca la oraș

Dar nu numai școlile au constituit obiective de investiții pentru primăria locală. O altă direcție importantă pe care s-a mers a fost modernizarea comunei. Prin Agenția Fondului de Mediu se derulează două programe care au ca obiect extinderea alimentării cu apă a locuitorilor din Mihai Viteazul și a canalizării în Vlad Țepeș. „În Vlad Țepeș alimentarea cu apă era deja încheiată, așa că, în mod firesc, era necesară și canalizarea“, consideră edilul. „În Mihai Viteazul nu era făcută alimentarea cu apă, așa că o facem. Încă două proiecte mai sunt depuse la Ministerul Dezvoltării. Unul este legat de asfaltare, căci după lucrările de construire a cana­lizării și a alimentării cu apă, este necesară oricum refacerea drumurilor. Așa că dacă tot o facem, atunci să o facem odată și bine. Alt proiect urmărește construirea rețelei de canalizare și în Mihai Viteazul. Așa vom ajunge să avem, din acest punct de vedere, o comună modernă.“

„Soluția constă în activități nonagricole“

Mai are și alte planuri primarul Constantin. Numai că „nu prea mai sunt bani la PNDR“, spune el. Ar vrea să facă și un after-school în comună, pentru a veni în ajutorul celor care nu au cu cine lăsa copiii. Un alt proiect este cel intitulat „Școala pentru toți“, care a trecut de evaluarea tehnică și financiară. E vorba de un buget de aproximativ patru milioane de euro. În cadrul programelor din acest proiect se vor organiza diverse cursuri pentru locuitorii comunei, indiferent de vârstă. Ba, mai mult decât atât, circa un milion de euro sunt alocați pentru sprijinirea celor care, după absolvirea unor cursuri de antreprenoriat, își vor începe afaceri proprii. „E foarte important acest aspect, în condițiile în care aici în localitate se trăiește la limita subzistenței. Există doar două activități principale: agricultura și comerțul. Comerțul înseamnă cele câteva magazine. În aceste condiții, oamenii trebuie să se implice și în alte activități, neagricole, aș zice eu. Dezvoltarea unor ateliere meșteșugărești, de exemplu, ar fi o soluție. Cred că în dezvoltare trebuie să se pună mai mult accent pe școală. Niște oameni mai bine pregătiți pot face mai multe. Acum, cei care locuiesc în sate se ocupă de vii și de grădinile de legume pentru propria lor subzistență. Nu în felul acesta se rezolvă problemele. Cred că e nevoie de o descentralizare mai accentuată, astfel încât autoritățile locale, care cunosc cel mai bine problemele, să se poată implica mai eficient. Spre exemplu, programul „Cornul și laptele“ să fie transferat la nivel local. Astfel elevii ar primi niște produse proaspete, produse de comunitatea locală. Și acesta e doar un exemplu...“, își expune părerile edilul.

VladTepes IMG 1521

Dar până la Dumnezeu te mănâncă sfinții. De vreo trei ani se chinuie să rezolve o problemă simplă și absurdă. Pentru că prin comună trece un sistem de irigații care nu a mai funcționat de prin 2004, agricultorii primesc o subvenție mai mică decât cei din alte zone. Primarul a bătut pe la toate ușile, demonstrând că acel sistem de irigații nu mai poate funcționa de cel puțin 13 ani și, ca atare, neacordarea integrală a subvenției nu are nicio bază. Degeaba a fost și la ministrul Daniel Constantin, și la ministrul Achim Irimescu. Degeaba a scris și în revista noastră, în urmă cu un an, despre această situație. Nu s-a schimbat nimic. Așa că primarul i-a adunat la un loc pe fermierii din comună ca, împreună, să dea Statul în judecată. Deocamdată au reușit să adune banii pentru taxa de timbru...

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 48-49