Imprimă această pagină
Sate 02 Mai 2017, 11:59

Mediul rural, după 10 ani de fonduri europene

Scris de

Vom continua să prezentăm în acest număr al revistei câteva localități care au reușit să se dezvolte prin accesarea fondurilor europene, în comparație cu zone care s-au bazat doar pe programele și ajutoarele naționale ori care au ratat primul exercițiu financiar și primii ani din programul UE 2014-2020.

Vărbilău – 5 proiecte europene în exercițiul bugetar 2007-2013

Suprafață localitate – 4.206 ha, populație – 6.881 de locuitori, număr de gospodării – 3.200, 6 școli (2 gimnaziale și 4 primare), 5 grădinițe, 3 baze sportive, 4 dispensare, 3 farmacii, 2 cabinete stomatologice, 3 cămine culturale.

Comuna Vărbilău este asociată cu numele Coțofeneștiului, locul unde a fost descoperit celebrul coif de aur geto-dacic, depozitat azi la Muzeul Național de Istorie al României. Profesorul Ion Ioniță, primar aflat la al 7-lea mandat, va încerca să valorizeze turistic locul, prin realizarea unui proiect legat de perimetrul unde a fost găsit neprețuitul tezaur. Autoritățile speră astfel să dea un plus zonei cunoscute pentru încă două motive: este situată pe traseul stațiunii Slănic-Prahova; aici s-a născut Gabi Luncă și se desfășoară, anual, un festival lăutăresc ce poartă numele cunoscutei interprete. Altfel, localitatea este una cu potențial mediu, cu un buget anual de aproape 7,5 milioane de lei, în 2016, lipsită de infrastructura de bază – apă, gaze, canalizare. Abia din acest an vor începe, printr-o finanțare zonală asigurată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, lucrările de apă + canal.

Cât despre rețeaua de alimentare cu gaze, toate localitățile de pe Valea Slănicului au avut nenorocul unui proiect eșuat în 2000-2004 și ori de câte ori a fost ulterior reluat (2009, 2012). În 2016, planul de introducere a gazelor a fost repus pe agenda județului, dar toți primari sunt sceptici că va fi dus la capăt. La Vărbilău s-a întâmplat însă un lucru foarte bun: autoritățile au realizat să singura șansă de dezvoltare ar fi banii europeni. Drept urmare, au scris și depus proiecte fie la AFIR, fie la GAL „Colinele Prahovei“. Cinci dintre ele au primit finanțare și au fost finalizate: Măsura 322, proiect integrat în valoare de 2,5 milioane de euro, pentru modernizarea a 18 drumuri locale, construirea unei cădiri cu rol de „școală după școală“ și dotarea Căminului cultural; modernizarea corpului vechi de la Școala Vărbilău – 100.000 de euro; asfaltare 7 drumuri locale – 200.000 de euro; construire dispensar uman în satul Poiana Vărbilău – 100.000 de euro; modernizare bază sportivă în satul Livadea – 100.000 de euro. La acestea s-ar mai adăuga un proiect dezvoltat cu fonduri de la Ministerul Mediului pentru alimentarea cu apă a uneia dintre școli.

Talea – comuna din vârful munților cu firmă de utilaje

Suprafață localitate – 2.485 ha, populație – 1.035 de locuitori, număr de gospodării – 336, o școală, o grădiniță, o bază sportivă, un dispensar, o farmacie, un cabinet stomatologic, un cămin cultural, o bibliotecă, o biserică de mir.

camin cultural talea

Comuna Talea este a treia cea mai mică localitate din județ ca populație, după Jugureni și Tătaru. Așezarea, situată la 8 km față de Breaza și la o altitudine de 850 m, este una frumoasă, cu gospodării bine dezvoltate și case de vacanță pe măsură. Dar bugetul local este unul modest. Fără fonduri consistente, pesemne sprijinită de la bugetul județean și central, administrația a reușit totuși să pună la punct toate instituțiile publice: școală, grădiniță, cămin cultural, dispensar, farmacie, cabinet stomatologic, bibliotecă. În plus, în comparație cu alte comune dispuse mai avantajos ca relief și acces, localitatea are sistem de alimentare cu apă încă din anul 1984! Și mai dispune de o resursă: apa (plată) din izvorul Talea, situat în masivul Gurguiatu, din Munții Bucegi. A existat până deunăzi vreme și o afacere dezvoltată cu această apă, închisă în urmă cu câțiva ani. Primarul Cristian Neagoe spune că vrea să treacă businessul în proprietatea publică, prin înființarea unei societăți comerciale cu acționariat unic al Consiliului local, redevențele și veniturile nete urmând să intre în bugetul public. Iar ca plan viitor mai figurează înființarea sistemului de canalizare + stație de epurare, infrastructură care ar ajuta la atragerea investitorilor în turism dacă va fi vreodată dezvoltat aici turismul, ca alternativă la mult prea aglomerata Vale a Prahovei. Până una-alta, la Talea s-au deschis afaceri pe care altfel nu prea le găsești în munte: firme de transport, iar una dintre ele deține 25 de utilaje.

Băile Boboci, un proiect deocamdată fantezist. De la Karlovy Vary la... nimic!

baile boboci

Primăria Mizil a abandonat proiectul privind Băile Boboci, considerându-l deocamdată fantezist. În 2010, administrația locală, care a intrat în posesia apelor sulfuroase după 1990, deși acestea se află pe teritoriul comunei Jugureni, vorbea despre un posibil proiect de refacere a zonei de agrement de altădată, cu fonduri europene. Ștrandul, restaurantul, crama și cele 20 de camere erau, la vremea respectivă, neîngrijite. Și tot atunci, primarul Jugurenilor, Constantin Marcoceanu, spunea, deși nu avea cum să intervină, că este „păcat să ne batem joc de o asemenea bogăție, adică ape care pot trata diverse afecțiuni să se scurgă în gârlă, să nu se folosească nimeni de ele“. În 2014, fosta administrație a Mizilului discuta despre un proiect european în valoare de 20 milioane de euro care să pună în valoare băile. În 2016, optimismul atingea cote de neimaginat. Presa locală titra, cu entuziasm: „Mizilul ar putea să-și schimbe imaginea de cel mai sărac oraș, cu cei mai mulți șomeri, în Karlovy Vary (foto) de România! 100 de milioane de euro. Atât le trebuie autorităților pentru a construi aici o clinică unică în Europa, grație izvoarelor sulfuroase din zona cunoscută drept Băile Bolboci.“ Așadar, proiectul își sporise valoarea, în doi ani, de cinci ori. Autoritățile garantau: „Avem un proiect făcut, pe care anul acesta îl vom depune pentru a accesa fonduri europene. Este nevoie de aproximativ 100 de milioane de euro pentru construirea unei clinici cu dotări de ultimă generație, dar și a unui hotel cu 100 de locuri, restaurant cu 400 de locuri și zone de agrement. Pot să vă spun că izvoarele au compoziția similară cu a celor din celebra stațiune balneară de la Karlovy Vary. Așa că succesul este garantat din acest punct de vedere.“ Nu știm dacă proiectul a fost sau nu scris și depus. Dar știm că echipa actuală de la Primăria Mizil – Silviu Călin Negraru (primar) și Oana Dumitru (viceprimar) – consideră ideea nefezabilă, lipsită de orice fundament real. În orice caz, nu Băile Boboci ar fi prioritatea autorităților în următorii trei ani.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 50-51


Vizualizari 3482
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Articole recente - Lumea Satului

Articole înrudite