abonament lumea satului

update 26 May 2017

Grupul Rural - o viziune durabilă pentru satele românești

  • Publicat în Sate

Mediul rural reprezintă circa 80% din teritoriu și circa 45% din populația României, contribuind cu 7% la PIB prin activitățile desfășurate, 5 procente fiind datorate agriculturii. Cu toate acestea, în majoritatea zonelor țării, dincolo de granița marilor orașe se aștern sărăcia, lipsa de cultură, un grad scăzut de civilizație, o diferență nedreaptă, o imagine pe care niciun regim politic nu a reușit să o schimbe. În atare situație, la inițiativa Ordinului Arhitecților din România, a fost creat în anul 2014 Grupul Rural.

Principalele obiective ale Grupului Rural:

• protejarea și promovarea specificului local;

• resuscitarea tehnicilor ancestrale cu materiale de construcție naturale, în spiritul protejării mediului și a dezvoltării durabile;

• asistență în elaborarea documentațiilor și a procedurilor necesare, în baza cărora se avizează proiectele elaborate în cadrul Planului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Oamenii implicați în acest grup de lucru, care încă mai speră în revigorarea vechilor tradiții, în valoarea patrimoniului identitar prin conservarea lui strategică și dezvoltarea unui sistem care să pună în valoare resursele umane, culturale și de mediu a satului românesc spun că doar gândind astfel satul românesc se va dezvolta pe baze durabile, ecologice. Sună pompos pentru unii, mai greu de digerat pentru alții, însă demersul se bazează pe lucruri simple puse într-un cadru care valorifică ceea ce satele românești au deja. Secolul al XXI-lea schimbă ordinea nevoilor și a priorităților, ne obligă să înțelegem că nu există decât o singură paradigmă responsabilă și aceea presupune simbioza cu mediul, respectul față de comunitate și folosirea chibzuită a resurselor disponibile. Toată cunoașterea acumulată în trecutul rural nu face decât să valorifice aceste principii atemporale, într-un mod simplu și eficace, folosind doar resurse locale. Credem că a sosit timpul să ne aducem aminte de toate acestea și să punem în valoare cunoașterea și resursele neglijate, într-un mod responsabil.

Cum se poate face acest lucru? Printre obiectivele majore ale Grupului de lucru rural se numără folosirea arhitecturii ca pârghie în dezvoltarea economică a mediului rural pe baze durabile, dar și promovarea tehnicilor și materialelor de construcție tradiționale și ecologice pe piața construcțiilor – ca resursă importantă de dezvoltare locală. Ca un sprijin în acest sens, se dorește educarea populației, a agenților economici rurali și autorităților publice locale în spiritul responsabilității față de patrimoniu și cointeresarea lor în protejarea și promovarea zonelor cu specific local valoros.

Grupul Rural își propune elaborarea documentelor ce vor reglementa intervențiile în mediul rural (cu sau fără finanțare europeană) care vor avea în vedere creșterea calității pe piața construcțiilor, prin responsabilizarea actorilor din acest domeniu de activitate – investitori, arhitecți, ingineri, constructori.

„Știm că trecutul oferă resurse de creștere, de dezvoltare a viitorului, prin cunoașterea acumulată. Viitorul oferă recunoașterea valorii trecutului, oferind simultan identitate celor care folosesc sau transmit cunoașterea. A ignora cu bună știință acumulările trecutului înseamnă a-ți irosi cunoașterea, în fapt resursele, înseamnă a reîncepe de la zero de fiecare dată, adică a rămâne mereu în urmă. Nevalorificând cunoașterea moștenită, suntem condamnați la soarta lui Sisif, la a bate pasul pe loc, la subdezvoltare“, spun cei de la Grupul Rural.

Proiecte inovative

Iată câteva dintre proiectele inovative cu aplicare directă și impact imediat care pot aduce plus valoare mediului rural.

În primul rând, trecerea tuturor consumatorilor publici de curent electric din GAL-uri pe energie solară sau fotovoltaică regenerabilă ce aduce în timp economii substanțiale la bugetul comunelor. Sunt incluse aici iluminatul public al comunei, clădirile autorităților locale, apa caldă și/sau căldura care ar putea fi finanțate din fonduri europene de dezvoltare.

În al doilea rând, reabilitarea (energetică și arhitecturală) a clădirilor publice cu materiale performante energetic produse local sau în mediul rural românesc, în mod ecologic și regenerabil.

De reținut că aceste clădiri sunt cartea de vizită a oricărei comunități și ele trebuie să prezinte în mod evident identitatea și valorile comunității, fără a agresa privirea și fără a fi realizate precar, cum se întâmplă acum.

Aceste clădiri au rol de model în cadrul comunității, motiv pentru care trebuie să arate și să se comporte în timp ca atare. De asemenea, înlocuirea „toaletelor din fundul curții“ și a sistemelor de încălzire neperformante din cadrul clădirilor de învățământ sau administrative cu dotări specifice secolului al XXI-lea amplasate corespunzător și la parametrii de igienă și eficacitate energetică conform normelor europene în domeniu.

Pe lista priorităților se înscriu și alte proiecte:

Crearea centrelor meșteșugărești sau de învățare de meserii (direcție de dezvoltare care ar trebui să nu lipsească din strategia GAL-urilor – vezi Măsura 6.4, dar nu numai). Implementarea proceselor tehnologice performante și producerea în masă a produselor cu căutare, inclusiv a materialelor termoizolante ce se bazează pe produse rurale comune, valoroase, dar ignorate (lâna, cânepa, baloți de paie, rumeguș pentru peleți etc.) pentru reabilitări energetice, inclusiv pentru blocurile din mediul urban sau chiar pentru export. O idee care ar aduce o nouă sursă de venit pentru mediul rural și un impuls semnificativ pe piața construcțiilor. Imaginați-vă cum ar fi ca polistirenul, material nesănătos, neregenerabil, importat să fie scos de pe piața construcțiilor de lâna sau cânepa românească.

Restaurarea, reabilitarea și protejarea obiectivelor locale ce sunt păstrătoarele identității comunităților și care oferă atractivitate turistică. Creșterea valorii estetice și implicit imobiliare a gospodăriilor sătești prin educare, responsabilizare, mobilizare cu consultanță din partea Grupului Rural și premierea celor care dovedesc performanțe notabile în acest sens. Tot acest demers ar contribui la mărirea atractivității turistice și investiționale. Vezi aici soluții noi, dar folosind tehnici ancestrale, cum ar fi acoperișurile cu stuf/trestie, acoperișurile placate cu șindrilă, pereții termoizolați din cânepă sau lână ori pereții termoeficienți din baloți de paie.

Valorificarea resurselor regenerabile (altele decât energia regenerabilă) ce se găsesc din abundență în mediul rural și pot constitui materialele de construcție (și/sau termoizolare) combustibili (vezi peleți) care sunt azi nefolosite și pot deveni o marfă sau o resursă prin aportul expertizei arhitecților.

Un ultim aspect, care de data aceasta ține de imaginea de sine, este depășirea complexului de inferioritate a celor care locuiesc la sate. Iar acest lucru se poate face doar prin educație, implicarea localnicilor în procesele de producție și valorificarea a ceea ce azi încă ignorăm din cauza insuficienței cunoașteri.

GALERIE FOTO


Patricia Alexandra Pop

Material realizat cu sprijinul arhitectului Horațiu Răcășan, coordonator al Grupului de Lucru Rural

Revista Lumea Satului nr. nr. 6, 16-31 martie – pag. 52-54