reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Sep 2019

Padina, comuna vestită de la Gura Bărăganului, unde agricultura este azi la ea acasă

  • Publicat în Sate

Ca să ajungi aici îți trebuie mult timp și răbdare, dar și dor de satul natal, o așezare pierdută în nesfâr­șita câmpie a Buzăului, de la limita cu cele două județe, Brăila și Ialomița. Din orașul reședință de județ o iei ușor pe Calea Mării, înspre Slobozia. Străbați prin drumuri prăfuite o salbă de așezări rurale, aproape pustii la vremea toamnei și te minunezi cum seceta nu prea a lăsat urme. De la Țintești și Pogonele, alături de conacul vestit al ministrului Garoflid, de altădată, treci prin Maxenu și Smeeni, alături de Brădeanu și de Caragele, dar și prin alte sate cu nume care vin din vechime, precum Călțuna, Udați, Moisica și Albești, până la orașul rural, de dată recentă, Pogoanele, vestit mai mult prin bostănării și morile sale de vânt decât prin edificii strălucitoare. După o cale de aproape 50 km ajungi, în sfârșit, la Padina, satul natal al subsem­natului, localitate care numără peste 4.000 de locuitori, vechi de peste jumătate de veac de existență documentară. În dreapta și în stânga, la zeci de kilometri, sate vestite precum așezările ialomițene Cocora, Colelia, Miloșești și Reviga (care amintește de acel Rovigo de azi, oraș din Delta Padului) și până la Movila Ciocilor și cea a Dudeștilor Brăilei. Satul acesta datează din vremea voievodului muntean Radu Paisie. La mică distanță de sat, un monument votiv cioplit din piatra altor timpuri, Crucea Curiganului, amintește că acolo ar fi fost locul întemeietorului așezării, Bândea Mocanul, cel care și-ar fi așezat târla aici. Crucea mai amintește și de stația de altădată de pe drumul Poștei de la Buzău la Călărași.

Intrarea este prefațată de islazuri și de pădurea de salcâm, alături de care se înalță, cât vezi cu ochii, cultura de... plopi argintii, înființată de un italian venit aici după ce acasă, în peninsulă, a rămas fără plantațiile de măslin.

Recolte de excepție pe timp de... secetă

Înainte de toate, primarul cel nou, de câteva luni, tânărul economist Ionel Chiriţă, fiu și nepot de muntean de la Gura Teghii, unde altădată se făcea celebrul Cașcaval de Penteleu, ne spune că aici este țara cernoziomului, cu cele peste 18.000 ha, dintre care peste 10.000 ha aparțin altor 14 sate de munte din Buzău și Prahova. Padina are azi cea mai întinsă suprafață arabilă din județ, cu recolte de excepție (şi în 2016, asta mai ales grație şi tehnologiilor moderne), de câte 7.000 kg/ha la grâu, cam tot pe atât și la porumb, cu peste 3.000 kg/ha la floarea-soarelui. Cum satul este aproape înconjurat de islazuri, șapte la număr, animalele sunt în număr mare. Mai ales oile, cu peste 6.000 exemplare; urmașii mocanilor transilvani, care au întemeiat așezarea ceva mai înainte de vremea lui Radu Paisie, nu se dezmint și țin astfel la tradiția întemeietorilor. Societățile agricole locale, care dețin împreună aproape 8.000 ha, se întrec în producții ridicate; SC CERES, coordonată de un alt fiu de munteni din zona montană a Buzăului, inginerul Burnel Frățilă, nu se lasă întrecut nici măcar de fiul său, agronomul președinte de la SC TRANSAGROSERV. Toată lumea însă se plânge de prețul de nimic, de 58 de bani kilogramul, primit de la angrosiștii de grâu. Un covrig pentru un pumn de grâu! Asta este viața la țară aici, în inima Bărăganului!

Mulțumiți că au scăpat de noroaie, oamenii satului speră...

Mai lent poate decât în alte sate vecine, cum este cazul la Rușețu și Reviga, localități situate la 18 km, Padina devine o așezare plăcută, cu edificii moderne: școală, grădinițe, centru cultural, primărie, asfalt și trotuare aproape peste tot, apă la robinet în aproape toate casele celor 4.111 locuitori, iar în curând și cu canalizare, dar și cu Internet. Așa că viața începe să devină chiar atractivă. Există şi magazine noi, mai ales cu materiale de construcție și produse de tot felul. Satul începe să placă, fie și pentru că, alături de moara de făină și cea de mălai, au apărut brutăriile și chiar covrigăriile, în centru existând și un automat de... cafea. Cât despre sănătate, auzim numai de bine. Curând va fi organizat un Centru zonal al SMURD, cu toate cele, cu permanență. Primarul Ionel Chiriţă, cunoscut aici drept un animator cultural și sportiv, visează la o sală de sport și la un stadion. Până una-alta, satul este un șantier, iar asfaltarea străzilor înaintează cam peste tot. „Este o penurie a locurilor de muncă, așa că sătenii își doresc să dezvolte grădinăritul și zootehnia, dar și construcțiile... edilitare. Până înspre iarnă vom asfalta în a doua etapă alți 7,2 km. La 432 de copii vrem o sală de sport și pentru competiții sportive, vrem un parc central, prin reabilitarea zonei de la muchea târgului, cu fonduri proprii, parc care sperăm să fie gata de Sărbători.“ Viceprimarul Gheorghe Condruț îl completează spunând că vine rândul și la canalizare, cu două stații de epurare, proiect ce este organizat și cu concursul altor câteva comune vecine. Cum la Padina există și o susținută viață culturală, un grup de tradiții, Consiliul local reabilitează și Centrul cultural și dorește să organizeze aici în curând un festival al tradițiilor de iarnă.

Iată fapte și gânduri de regăsire, despre Padina, din inima mea!

GALERIE FOTO


Cristea BOCIOACĂ

Revista Lumea Satului nr. 23, 1-15 decembrie 2016 – pag. 48-49

Articole recente - Lumea Satului