reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Sep 2019

Cotnari, o așezare a răzeșilor și patria vinului

  • Publicat în Sate

Când auzim rostindu-se cuvântul Cotnari, imediat ne gândim la licoarea bahică și poate mai apoi la comuna cu același nume care are o istorie aparte. Chiar și scriitorii au consemnat în diferite opere importanța acestei zone, iar Păstorel Teodoreanu se întreba, retoric: „Ce-ar fi pământul fără soare/ Şi bucătarul fără har,/ Literatura, fără sare,/ Moldova, fără de Cotnar?“. Trecutul glorios impune prezentului constanță și viitorului responsabilitate pentru ca aceste aprecieri să rămână vii și peste ani, așa cum secole de-a rândul toți românii au auzit de așezarea și podgoriile de pe malul Bahluiului.

Vestigii din secolul III-IV î.e.n

Situată la 44 de kilometri de Iași, comuna Cotnari este renumită în întreaga țară și chiar și peste hotare mai ales datorită podgoriei atestată documentar încă din secolul al XV-lea. Însă vestigiile arată faptul că istoria așezării este cu mult mai veche, dovadă fiind situl Cătălina, așezare geto-dacică care datează din sec. III-IV î.e.n, precum și scrierile lui Radu Rosetti în care se menționează că podgoria exista chiar și înainte de întemeierea Moldovei. Fără doar și poate, Cotnariul ocupă un loc aparte în istoria Moldovei, iar ocupația strămoșilor viticultori a fost transformată treptat în artă, combinatul de vinuri oferind astăzi principala sursă de venit pentru o bună parte dintre locuitori.

Cotnari Iasi statuie Stefan cel Mare

Despre Cotnariul de astăzi ne-a vorbit domnul primar Vasile Crețu, cel care lucrează în administrația locală încă din anul 1992 și se află în prezent la cel de-al 4-lea mandat ca primar. „Comuna are suprafața de 10.350 km2 și aproximativ 7.500 de locuitori care locuiesc în cele 11 sate răsfirate: Bahlui, Cîrjoaia, Hodora, Horodiştea, Cireşeni, Zbereni, Făgăt, Valea Racului, Iosupeni, Lupăria şi Cotnari. Trebuie menționat faptul că inițial aici a fost o așezare catolică, iar în jurul anului 1500 a fost înființată o școala latină, iar cei mai mulți locuitori erau sași și unguri aduși pe aceste meleaguri de Ștefan Cel Mare pentru a lucra vița-de-vie. Principalele preocupări ale locuitorilor țin de agricultură, cei mai mulți lucrând în zootehnie, viticultură sau pomicultură“, a menționat primarul Crețu.

În centrul comunei există un monument dedicat lui Ștefan Cel Mare, domnitorului fiindu-i recunoscute meritele în ceea ce privește dezvoltarea zonei. Locuitorii Cotnariului susțin că și în cazul comunei lor activitatea acestuia și-a pus amprenta, existând chiar și astăzi beciuri domnești care ar putea deveni importante atracții turistice. Mai mult decât atât, în zonă circulă o legendă conform căreia ar exista un beci a cărui lungime se întinde de la Cotnari la Hârlău, însă acest lucru nu este deocamdată demonstrat.

Comuna de la intrarea în UE

Comuna de astăzi păstrează tradițiile, însă urmează și cursul firesc al modernismului. Asemeni altor localități din țară, începând cu anul 2007 Cotnariul a beneficiat de bani europeni care au contribuit la dezvoltarea comunei. „Odată cu proiectele SAPARD, comuna a început să se schimbe și au fost reabilitate două drumuri județene. În 2007 am optat spre înființarea unei rețele de distribuție a apei care să deservească o parte din comună. Am implementat treptat stații de epurare și canalizare, am asfaltat și modernizat și alte drumuri, cunoscut fiind faptul că satele sunt răsfirate, specifice zonei de câmpie și podiș. Avem și proiecte în derulare, asfaltăm 5 km de drum pe bani de la Guvern și alți 5 km prin fonduri europene. Desigur, ne dorim să accesăm mai multe proiecte, să putem asigura apă și canalizare în mai toate satele comunei. Unul dintre cele mai importate demersuri este acela de a-i face pe tineri să rămână în localitate. De aceea am pus la dispoziție cetățenilor un teren pentru a construi un depozit de legume și fructe. Intenționăm să oferim terenuri celor care vor să investească și să rămână în comună, iar pe cei care au teren vom încerca să îi motivăm oferindu-le facilități, cum ar fi scutirea de impozit. Avem și dezavantajul de a fi situați mai departe de un oraș mare, de aceea poate suntem mai puțin atractivi pentru cei care vor să investească“, a mai adăugat primarul.

Educație, tradiții și turism

Cotnari Iasi peisaj

Vinurile și mai ales Grasa de Cotnari sunt arhicunoscute, iar domnul primar și-ar dori ca și comuna să ajungă la fel de apreciată precum licoarea bahică. Lucru nu imposibil de realizat, dacă ținem cont de faptul că obiectivele turistice nu lipsesc. Menționăm mai întâi cetatea geto-dacică de pe platoul Cătălina; castelul cu campanela a cărei construcție a fost începută de Asociația viticultorilor și definitivat în perioada postbelică și care în prezent servește ca sediu a SC Cotnari SA; castelul Vlădoianu, construit în anul 1901 de fostul guvernator al Băncii Naționale; ruinele Curții domnești, datând din secolul al XV-lea din care se mai pot vedea pivnițele cu bolți semicilindrice, construite din piatră brută; schitul din satul Luparia, comuna Cotnari; Castelul Hodora, podurile de piatră ce datează din vremea lui Ștefan cel Mare, precum și Muzeul Viei și Vinului de la Hârlău.

Ținând cont de toate aceste monumente, în comună a fost înființat un Centru de Informare Turistică care „a fost inaugurat în luna martie, a fost realizat cu finanțare europeană și a costat 200.000 de euro. Momentan aici lucrează o singură persoană, în curând se mai alătura încă o persoană, iar pe lângă atribuțiile pe care le au la centru și pentru că sunt plătiți de primărie, vreau să se implice și în alte programe de dezvoltare. Tot în cadrul acestui centru este amenajat un muzeu, subordonat Muzeului de Literatură din Iași, care este dedicat lui Cezar Petrescu, cunoscut fiind faptul că el s-a născut în satul Hodora“, a precizat primarul Crețu.

Numărul mare de sate, nu neapărat și de locuitori, impuneau prezența mai multor unități de învățământ, 8 școli și 8 grădinițe. Însă cum populația a scăzut, 2 școli au fost închise, au rămas 6, dintre care 3 cu clasele I-VIII și un liceu tehnologic, dar și 2 școli cu clasele I –IV. În comună sunt 12 biserici – ortodoxe, catolice și una pe stil vechi, precum și o bibliotecă cu peste 20.000 de volume.

În ceea ce privește tradițiile și obiceiurile, nu au fost uitate la Cotnari. Ansambluri folclorice au funcționat mai mereu, cel mai apreciat fiind cel al copiilor din satul Hodora care a fost înființat acum mai bine de 10 ani și este format din dansatori și instrumentiști.

Hramul bisericii și zilele comunei sunt alte două sărbători, pe lângă Paște și Crăciun, așteptate cu mare nerăbdare de către ieșeni. Hramul bisericii este în ziua de Sf. Parascheva, din acest motiv este cumva umbrit de marea sărbătoare de la Iași, iar în acest context se află în discuție posibilitatea ca pe viitor să i se acorde o mai mare importanță zilei de 2 iulie – sărbătoarea Sfântului Ștefan cel Mare și Sfânt. Așa cum era de așteptat, zilele comunei sunt toamna, pe vremea culesului viei. „E o tradiție ce datează încă din anii 1800, când se organizau manifestări. Bineînțeles că nu au avut mereu continuitate, undeva în anii 2000 am reluat obiceiul așa cum se cuvine, iar în acest moment este o adevărată sărbătoare care adună numeroase persoane. Este un bun prilej ca cei plecați să se întoarcă acasă. Atunci organizăm și spectacole cu ansambluri folcloric, dar invităm și cântăreți renumiți la nivel național, iar producătorii locali și pot comercializa marfa. Pentru unii este iarmarocul de altădată“, a conchis Vasile Crețu.

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 48-49

Articole recente - Lumea Satului