Logo
Imprimă această pagină

Cum resimt fermierii vremea anormală

În acest an vremea a fost cu totul atipică pentru ţara noastră. După o primăvară timpurie, cu temperaturi ridicate, culturile de toamnă au început să crească rapid. Majoritatea fermierilor apreciau pe la sfârşitul lunii martie că dezvoltarea plantelor este cu cel puţin două săptămâni mai avansată decât normalul perioadei. Şi iată că a urmat o altă surpriză: un sfârşit de aprilie şi un început de mai cu temperaturi mult sub media climatologică şi ploi în exces. Despre cum au afectat culturile ploile şi frigul am stat de vorbă cu câţiva fermieri, din diverse zone ale ţării.

Din vest doar veşti bune

Dimitrie Muscă, a cărui fermă se află la Curtici, ne-a spus că în zona sa totul este în regulă. Cei 200 de litri/mp acumulaţi până acum din precipitaţii se înscriu în mediile normale. „Pe un an întreg, cantitatea de precipitaţii este puţin peste 540 litri/mp“, a precizat fermierul. Temperaturile în zonă nu au fost la fel de scăzute ca în restul ţării. Maximele la prânz s-au ridicat până în jur de 22°C, ideale pentru culturile de primăvară. Mai mult decât atât: nu s-au înregistrat atacuri ale dăunătorilor. De altfel, fermierul a avut grijă să aplice tratamente preventive. La ora când discutam, tocmai se făceau tratamente cu substanţe aplicate din avioane. Că până acum au fost condiţii foarte bune o confirmă şi gradul de răsărire a porumbului: 72.000 de plante/ha.

Clujul a rămas fără fructe şi vin

În schimb, Ovidiu Onişor, fermier din judeţul Cluj, nu era la fel de mulţumit. Dimpotrivă, ne-a mărturisit convingerea sa că, în anul acesta, în zonă nu vor mai fi fructe şi nici vin. Asta pentru că, timp de o săptămână, în fiecare noapte temperaturile au coborât până către -4°C, -5°C. Probleme au avut din cauza îngheţului şi culturile de cartofi şi soia. La acestea însă florile se regenerează, astfel încât recolta va fi doar întârziată, nu pierdută. În schimb, poate şi din cauza vremii reci, nu sunt probleme cu dăunătorii. „Vremea e foarte ciudată. Ceea ce în februarie, martie era în avans, acum a rămas în urmă. Per total, cel puţin judecând după păşuni, am revenit la normal. În fiecare an scoteam animalele la păşune în jur de 1 mai. Şi anul acesta cam tot aşa le-am scos“, a conchis domnia sa.

În Oltenia nu fuse prea rău

În Dolj lucrurile nu stau rău. Cel puţin aşa consideră Ştefan Grozăvescu, agricultor din Radomireşti. Culturile sale, atât cele de toamnă cât şi cele de primăvară, au un avans în dezvoltare de circa două săptămâni faţă de normal. Porumbul are patru-cinci frunze, iar floarea-soarelui patru. Dăunătorii nu şi-au făcut apariţia. Totuşi, fermierul se teme că zilele multe fără soare ar putea afecta grâul din punct de vedere calitativ. Crede că este foarte important să se respecte schemele de tratament împotriva bolilor şi a dăunătorilor. Deja la păioase se făcuse al doilea tratament şi se pregătea începerea tratamentelor la culturile prăşitoare. „După cum se arată până acum, anul acesta pare un pic mai bun decât anul trecut“, speră fermierul.

Temeri moderate în Bărăgan

În schimb, în Bărăgan sunt destule probleme. Alexandru Culina, fermier din Căzăneşti (județul Ialomiţa), consideră că porumbul va avea de suferit din mai multe cauze. Una dintre ele este atacul masiv al tanymecus. „Nu ştiu ce se întâmpla dacă anul acesta nu s-ar fi dat derogare pentru folosirea neonicotinoidelor la tratamentul seminţelor. Chiar şi în condiţiile astea, frunzele sunt tocate în proporţie destul de mare“, spune dl Culina. Nu ploaia este problema, mai apreciază fermierul, ci durata lungă a perioadei cu alternanţă între vremea caldă şi cea rece. Aceasta afectează atât culturile de toamnă, cât şi pe cele de primăvară. Cât de afectate sunt depinde de tehnologiile folosite. „Acum ultima strigare în domeniul produselor fitosanitare pentru ierbicidare este folosirea celor cu aplicare în post-emergenţă. Deci, este foarte important când se va putea intra pe teren. În orice caz, eu încă sper că se încălzeşte şi totul va fi bine“, spune Alexandru Culina optimist, cum îi este felul. Tot în Bărăgan, dar mai la sud, în comuna Vlad Ţepeş (județul Călăraşi), Mihalache Constantin aprecia că „pentru cei care nu au aplicat fazial îngrăşămintele nu e bine deloc. Acolo unde nu s-a folosit potasiul este posibil ca, din cauza vremii reci, la orz şi la grâu bobul să nu se încarce.“

În apropiere de Slobozia, în inima Bărăganului, îşi are ferma şi dl Gheorghe Alexandru. Anul trecut el a fost câştigătorul trofeului „Porumbul de aur“, la categoria culturi neirigate. Domnia sa nu consideră că vremea din ultima perioadă a fost rea. „Poate doar acolo unde a bătut grindina să spună cineva asta. Rea era dacă nu ploua şi era cald“, ne-a spus fermierul. Au existat totuşi unele probleme acolo unde „s-a fertilizat fără socoteală“. Adică unde îngrăşămintele nu au fost aplicate în mai multe etape şi în cantităţile şi cu compoziţia necesară. Acolo păioasele s-au prăbuşit. Au existat şi probleme cu atacurile tanymecus, dar sunt deja depăşite. Chiar dacă, poate, culturile sunt puţin întârziate, e bine pentru că au apă, consideră Gheorghe Alexandru.

Nici la Feteşti nu sunt probleme

La Feteşti, unde se află ferma lui Viorel Nica, lucrurile stau bine. Agricultorul consideră că nu a fost o vreme anormală. Poate doar puţin deosebită din cauza perioadei lungi cu diferenţe mari de temperatură zi – noapte. Cu toate acestea, rapiţa a polenizat foarte bine. La fel şi orzul. În general, păioasele arată foarte bine, după ce au ieşit din iarnă cu o înfrăţire bună. Porumbul are acum patru-cinci frunze, iar floarea-soarelui două perechi. Secretul prin care culturile au reuşit să rămână în stare bună este aplicarea unui tratament foliar suplimentar. „Culturile sunt avansate cu două-trei săptămâni faţă de normal. La cum arată, ne aşteptăm la producţii frumuşele, poate chiar mai bune ca acum un an“, consideră Viorel Nica.

În Buzău situaţia este extremă

Constantin Florea este unul dintre cei mai experimentaţi agricultori din zona Buzăului. Zilele trecute era foarte supărat. „Situaţia este absolut critică“, spunea domnia sa. „Din cauza ploilor nu am putut semăna cea mai mare parte a porumbului şi a florii-soarelui. Au crescut bureienile, înalte de doi metri. Ele vor face ca terenul să se usuce greu, chiar şi după ce se opresc precipitaţiile, astfel că nu se poate intra pe câmp. Am încercat să intrăm cu un jeep şi ne-am împotmolit. A fost o aventură să-l scoatem“, povestea dl Florea. Deocamdată, tratamentele făcute când şi cum trebuie au reuşit să ţină în frâu făinarea la grâu. Dar există riscul ca, dacă vor mai veni vijelii – în ultimii ani tot mai frecvente în zona Buzăului –, să culce culturile de păioase. „Porumbul care a răsărit este mic şi galben din cauza frigului. Este o situaţie extremă!“, apreciază fermierul.

Secetă şi dăunători asupra Moldovei

De departe, cele mai mari probleme par a fi în zona Moldovei. Cel puţin din punctul de vedere al lui Spiridon Plumbu, unul dintre marii fermieri moldoveni. „Nu ştiu ce se întâmplă, dar de trei-patru ani încoace e aşa, ca un culoar, pe direcţia Botoşani – Huşi – Vaslui în care nu plouă. Şi acum în sud plouă, iar la noi s-a instalat seceta. Din 14 aprilie nu a mai căzut nicio picătură de ploaie“, ni s-a plâns domnia sa. Din cauza lipsei de apă, în grâu au început deja să apară vetre de uscare. Culturile prăşitoare au ieşit prost şi neuniform. Şi, ca şi cum toate acestea nu ar fi suficiente, se înregistrează şi atacuri masive ale tanymecus.“ A ajuns să mănânce seminţele de floarea-soarelui de sub crustă. Pândim zilele însorite ca să iasă la suprafaţă, să stropim“, ne-a spus Spiridon Plumbu. „Peste toate, mai e şi frig. Suntem, cum s-ar spune, la limită. Dacă într-o săptămână nu plouă, atunci ajungem din nou în situaţia de anul trecut“, a rezumat fermierul situaţia.

Alexandru Grigoriev

Revista Lumea Satului