reclama youtube lumeasatuluitv
update 24 May 2019

Vreme capricioasă pentru culturile horticole

Vremea din această primăvară a fost una capricioasă nu atât sub aspectul precipitațiilor, cât mai ales al variațiilor mari de temperatură. Au fost intervale în care s-au înregistrat diferențe și de 20 de grade Celsius în 24 de ore. La aceste șocuri termice s-au adăugat câteva fenomene meteorologice extreme, cu ruperi de nori și căderi masive de grindină, cu îngheț după perioada de înflorire sau înmugurire a plantelor. În Dolj, de exemplu, în săptămâna 1-7 mai, după ploi și frig prelungit, au înghețat frunzele viței-de-vie. În Prahova, Brașov și Cluj, pe 7 mai, stratul de grindină a măsurat, pe alocuri, 5-10 cm. Ploi, brume târzii, îngheț și grindină s-au înregistrat în mai multe localități din județele Neamț, Bacău, Alba, Vaslui și Buzău.

Cum și dacă aceste extreme meteo au afectat culturile legumicole și viticole – secvențial, fenomenul neputând fi generalizat – și în ce fel pot fi limitate eventualele pierderi de producție vom afla în cele ce urmează:

Vița-de-vie: Atenție, nu ratați tratamentul împotriva manei, făinării și a putregaiului negru/cenușiu!

Dr. ing. Liliana Lucia Tomoiagă, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj: „Variațiile de temperatură nu afectează neapărat plantațiile de viță-de-vie. Sunt însă alte fenomene care s-au manifestat, cu impact major asupra producției. Stațiunea noastră a fost ocolită de manifestările extreme prezente în ultimul timp. Dar în săptămâna 1-7 mai a căzut bruma, a fost deci un îngheț târziu, iar în unele zone, a Târnavelor (n.n. – și Dolj), de exemplu, lăstarii, ajunși la 5-10 cm, au fost distruși, cu impact asupra producției. Pe 6 și 7 mai a bătut grindina în mai multe județe (n.n. Alba, Cluj, Prahova, Buzău, Vaslui), distrugând lăstarii de rod, cu diminuări anticipate de producție de 20-80%. În Alba cea mai afectată este zona Ciumbrud-Aiud (n.n.– ceva și din Jidvei-Șona).“ Cele două fenomene extreme s-au manifestat însă pe areale restrânse, nu la scară zonală sau națională, deci nu poate fi vorba despre diminuări generalizate de recoltă. Există însă un alt fenomen cu larg impact, respectiv precipitațiile: „Faptul că plouă neîntrerupt împiedică intrarea în teren, pentru executarea lucrărilor mecanice și manuale (erbicidat, afânarea solului cu cultivatorul, lucrările în verde chiar și mai ales combaterea bolilor). În privința tratamentelor, variațiile mari de temperatură prelungesc perioada de incubație pentru mană, aceasta ajungând și la 14-20 de zile. La vița-de-vie mai este încă până la înflorit (prima fenofază sensibilă), dar nu foarte mult. Încă nu avem infecții și nici atac. Dacă va ploua în continuare și nu se poate intra la stropit atunci se complică situația. Recomandarea ar fi să se prindă musai o fereastră pentru tratamentul preventiv cu un produs sistemic; dacă intră infecția de mană și de făinare (ultimul agent patogen în zona de sud și est, unde se manifestă focare de făinare), greu o mai oprești! E mult mai dificil să faci apoi tratamente de recuperare.

Tot în perioada aceasta pot apărea infecții de putregai gri și putregai negru. Pe urmă, stresul provocat de oscilațiile de temperatură favorizează dezvoltarea bolilor lemnului. Ele sunt vreo 20 cu totul, dar mai frecvente sunt trei-patru, printre care și cancerul bacterian, cu efecte negative în perspectivă asupra recoltei“. Atenție, așadar: aplicați necondiționat tratamentele în intervalul de timp optim pentru mană, făinare, putregaiul negru și putregaiul cenușiu; dacă nu o veți face, riscați în viitor ca plantația de viță să fie afectată major de acești agenți patogeni.

Cartoful timpuriu, avantajat în această primăvară

Vasile Costache, fermier, reprezentant al Grupului de producători de cartofi timpurii din Lungulețu-Dâmbovița, comună în care locuitorii cultivă în masă cartof timpuriu și varză de toamnă: „În ceea ce ne privește, suntem avantajați de această primăvară în care regimul termic și pluviometric a evoluat astfel încât vegetația este mai timpurie cu două săptămâni, cel puțin. În funcție de soiuri, deja au apărut primele recolte; în cea mai mare parte cartoful este deja înflorit.“ Cât despre lucrările de îngrijire, fermierii au prins ferestre de timp bun sau, dacă nu, tot au intrat cu utilajele în câmp: „Sacrificăm câteva rânduri, dar salvăm restul.“ Un risc totuși există: „Aparatul foliar și în general toată vegetația au crescut excesiv. Acolo unde cartoful este foarte des, pe fondul umidității ridicate, sunt condiții pentru atacul de mană. Dacă nu se poate aplica trata­mentul, intervin pierderi de cultură.“

Legumele, risc de putrezire

Precipitațiile îndelungi, dublate de temperaturile scăzute, pe alocuri sub limita de îngheț, au afectat producția de legume (verdețuri) timpurii.

Mariana Ștefan, inginer la Oficiul Fitosanitar Prahova, ne spunea că, pe anumite zone, culturile de ceapă și de spanac sunt parțial compromise: „La o asemenea umiditate ridicată, planta pur și simplu putrezește în pământ. Aparatul foliar este și el afectat de temperaturile scăzute. Culturile nu mai pot fi salvate cu absolut nicio intervenție.“ În spațiile protejate, acolo unde microclimatul poate fi dirijat, lucrurile nu stau rău. Au existat în Prahova doar unele cazuri izolate, determinate de poziția solarului/serei, când acestea au fost inundate și, se înțelege, plantele au fost complet distruse. Sau, în solarii, au apărut probleme la tomate și la castraveți în toate zonele cu tradiție legumicolă (Balta Doamnei, Olari, Gherghița, Tomșani, Puchenii Mari etc.).

Iulian Manea, legumicultor din Tomșani, ne spunea: „Au început să se manifeste putregaiul și căderea florilor. E adevărat că umiditatea poate fi dirijată, dar vremea rece de afară, cu temperaturi nocturne scăzute, ne împiedică să facem o aerisire corectă sau dacă o facem tot sunt afectate florile. Niciodată, de când facem noi legumicultură, n-a fost o așa primăvară dificilă. Pe urmă, am fost nevoiți să încălzim până târziu, iar la piață castravetele s-a ieftinit încât mă tem că nu vom reuși să facem față cheltuielilor, mai ales în condițiile unei producții diminuate și a cheltuielilor suplimentare pentru tratamente.“ Legumicultorii au aplicat stropirile corespunzător, cu un plus pentru a limita efectele putregaiului coletelor plantelor și putregaiului cenușiu (Bravo, Folpan, Rovral sau Dithane M45), intervenții care nu erau inițial planificate în tehnologia de cultură.

În județul Prahova, pe un coridor începând cu Puchenii Mari și până la Comarnic inclusiv, cu trecere prin localitățile Bărcănești, Râfov, Tinosu, Bănești, Scorțeni și Câmpina, pe 7 mai s-a petrecut un fenomen meteo rar, o grindină extrem de puternică și de lungă durată, care a distrus complet vegetația. Oamenii spun că n-au mai văzut niciodată așa ceva. Culturile agricole din zonă nu mai pot fi recuperate.

Maria BOGDAN