reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Jun 2019

IRAGRI - o fermă de nota 10

Am descoperit aici bun gust și o atenție la detalii cum rar mi-a fost dat să găsesc într-o fermă. Nimic opulent în incinta ei, totul așezat în ordine, ca și cum s-a cântărit discret fiecare fir de gazon în combinație cu pavelele de beton. Chiar și o livadă cu aluni aduși din Italia. Vor fi mulți cei care vor spune că nu e nimic special, dar, pentru un jurnalist care a intrat în multe ferme de pe la noi și din Europa, am simțit că aici sunt undeva în vest. Cât despre discursul președintelui Iragri, Pierro Francisci (foto), este într-adevăr exaltat, dar argumentat.

„Cui să vând dacă nu există zootehnie?!“

Am atâtea date și cifre încât aș putea face un text de specialitate care probabil că nu ar interesa pe nimeni. Mai ales că grupul Iragri se redefinește acum. Se reașează pentru a ieși din criză. Și asta cu ajutorul unui investitor român care a preluat jumătate din afacere. Deocamdată însă Pierro Francisci nu dă mai multe detalii. Aș putea să vorbesc despre grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui, principalele culturi cultivate de grupul Iragri. Dar ar fi ceva repetitiv atâta vreme cât aproape fiecare bob va merge la export, iar FNC – ul din incinta fermei, construit integral și în deplină funcționalitate, nu macină nimic. „Cui să vând dacă nu există zootehnie?! Am încercat să funcționăm pentru piață. Am dat marfă de 25.000 euro la magazine și am încasat doar 6.000 lei. Sărăcia nu poate produce decât sărăcie!“, spune dintr-o suflare cel mai român dintre italienii care fac business prin România. La un moment dat am zărit o mașină de plantat tomate, iar italianul a spus că a încercat și cu roșii cultivate în câmp, dar din păcate „nu mai există fabrici de procesare“. FNC – ul are o capacitate de 25.000 t/an și ar asigura suplimentar încă 10 locuri de muncă. La Iragri muncesc acum 20 de oameni cu contract permanent de muncă. „Am pornit la drum acum 8 ani, eram 17 investitori cu gânduri mari dar, din păcate, nu s-a schimbat nimic în bine. Am investit peste 7 mil. euro, din care 2 mil. din fonduri europene și ne este greu să vedem viitorul. Dar ne vom lupta pentru a avea unul“, spune în stilul său, Francisci. Practic investiția este în conservare acum.

Reforma agricolă în viziunea investitorului italian

M-am gândit să vă împărtășesc din gândirea acestui investitor care a pus pe hârtie principiile unei reforme agricole în România. „Pentru că eu sunt obișnuit să fac socoteli“, spune italianul. Reformă care, culmea-culmilor, seamănă cu strategia agricolă a fostului PCR. Comasarea terenurilor și crearea de asociații ale producătorilor. Cu un accent special pe cadastrarea terenurilor care să devină astfel principala resursă în negocierile cu băncile. Despre cum avem „o țară cu un potențial agricol imens, dar care nu se transformă deloc în prosperitate din cauza lipsei strategiilor“. Observație pertinentă a investitorului italian, care vede altfel realitățile din țara noastră. „Parlamentul este rupt parcă din Las Fierbinți, domnește acolo aceeași atmosferă de bârfă de cârciumă ieftină. Toată lumea vorbește despre defectele celorlalți și nimeni nu e dispus să adune calitățile. De aici ar trebui pornit. Iar agricultura este strivită de speculații. Deși ea poate produce mâncare pentru Europa, din păcate noi importăm carne și legume“.

Lipsa strategiilor face ravagii în România

Ferma Iragri 2016

Acum Iragri poate stoca 22.000 t grâu în cele 16 celule asistate de calculator. Cu un uscător capabil să aducă la umiditatea standard 300 t grâu/24 ore. Facilități care stau practic nefolosite deoarece sunt nevoiți să vândă recolta imediat pentru a acoperi nevoile de cash. Acum au depozite, dar nu au certificate de depozit. Lipsa strategiilor face ravagii în România. Deseori m-am simțit stânjenit de tirada lui Pierro Francisci, dar apoi am regândit atmosfera și am observat fiecare intenție bună care răzbate dincolo de tonul exaltat. El este genul căruia îi pasă. Probabil că ar fi un bun politician dacă vreun partid s-ar hotărî să-l valorifice. Cred că Achim Irimescu sau Dacian Cioloș ar avea nevoie de un astfel de sfătuitor. Dar avem tendința să ne simțim cumva inferiori (să nu spun altfel) și de aceea să-i respingem observațiile, în mare parte pertinente. Uităm că noi suntem tributari unei jumătăți de veac fără inițiativă privată. Ar trebui să fim mai atenți la ce informații ne transmit cei care fac afaceri în țara asta și care ne pot privi pe de-a-ntregul sau, cum s-ar spune mai literar, exhaustiv.

O viziune care ar transforma Merișaniul într-un centru de atracție

Dar, ca să nu închei fără o minimă observație, vă pot spune că biroul lui Pierro Francisci este la un loc cu ceilalți colaboratori. Este un birou deschis unde poți intra fără să fie nevoie să treci de o secretară. Grupul social reflectă o grijă pentru angajați. „Ca să le cer performanță trebuie să le ofer condiții de muncă decente”, subliniază investitorul italian. Pierro Francisci știe că viitorul afacerii poate aduce prosperitate și comunei Merișani. Își dorește ca și localitatea să împrumute ceva din acest aspect occidental. O anume ordine, alei curate și verzi, clădiri cu aspect decent. Iar pe viitor speră să realizeze un circuit de tip Grand Prix pentru tractoare împreună cu o expoziție agro-comercială. Speră să găsească sponsori. Are inclusiv un demo virtual realizat de un arhitect împreună cu el. O viziune care ar transforma Merișaniul într-un centru de atracție mai mult decât național. E bine să profităm de ideile bune și de visele care se pot realiza destul de ușor.

Ferma Iragri

Mulți vor spune că nu e bine să ne vindem pământul, însă trebuie să fim cinstiți și să recunoaștem că avem nevoie de experiența investitorilor străini. E tot un fel de input. Să-i privim ca pe o „tehnologie umană“. Să ne adaptăm Europei, nu să încercăm să ne izolăm.

Tudor CALOTESCU