Logo
Imprimă această pagină

Cupajarea mierii, o minciună pentru consumatori

Adaptarea la schimbările climatice, depopularea familiilor de albine, consumul redus de miere pe cap de locuitor sunt doar câteva dintre problemele apicultorilor români enunțate de către președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea (foto). În interviul pe care ni l-a acordat, domnia sa a mai tras și alte semnale de alarmă pe care vi le supunem atenției.

Ioan Fetea presedinte Aca Romania

– Dle președinte, ce îi așteaptă pe apicultori în 2016?

– Provocările la care apicultura a fost supusă în ultimii ani au fost numeroase. În urma negocierilor purtate la Comisia de Agricultură din Senat și Camera Deputaților am reușit să îndreptăm unele lucruri strecurate în modificarea Legii apiculturii și care erau în defavoarea apicultorilor. Se solicita, spre exemplu, ca amplasarea stupinei față de vecini să se facă la 10 metri. Asta implica scoaterea stupilor în extravilan, mai ales că majoritatea proprietăților au un front stradal care nu permite amplasarea la 10 metri. Ar fi fost nevoie de o proprietate cu un front stradal mai mare de 25 m. S-a rămas până la urmă la distanța de 5 metri stipulată în vechea lege. Am obținut protecția materia­lului biologic autohton prin faptul că am propus ca introducerea în țară a mătcilor, familiilor de albine să se facă în baza unui aviz din partea Autorității Sanitar-Veterinare și Agenției Naționale în Zootehnie și cu un aviz consultativ din partea Institutului de Cercetări Apicole. Împreună cu Ministerul de Finanțe am reușit să obținem introducerea în Codul Fiscal a neimpozitării mijloacelor de transport folosite și specializate pentru transportul stupilor în pastoral. O provocare este adaptarea la schimbările climatice, temperaturile excesive sau prelungirea secetei provocând mari depopulări ale familiilor de albine. Însă cea mai mare problemă pentru România sunt importurile de produse „surogate“, care calitativ nu corespund cerințelor pieței europene și nu pot concura cu mierea românească. Există în hypemarketuri oferte de miere halucinante, spre exemplu un borcan de jumătate de kilogram costă 10 lei. Eu am mari dubii că aceasta este miere de albine pentru că la 10 lei nu ai cum să produci un astfel de produs. În plus, pe etichetă scrie miere UE și non UE. România va trebui să facă mult mai mult în ceea ce privește modul de etichetare, iar această cupajare a produselor din România cu miere din China, Argentina, Mexic sau alte state nu mi se pare normală. Ar trebui să avem o legislație mai dură și fiecare sortiment cu țara de origine să se regăsească doar într-un borcan, astfel încât cumpărătorul să nu fie mințit. Exceptând mierea unităților noastre, în momentul de față consumatorul nu știe ce cumpără. Ar trebui să facem o promovare mai intensă pentru a crește consumul de miere românească. Noi încercăm acest lucru din fonduri proprii, dar cred că și statul, prin fondurile de reclamă și publicitate, ar trebui să susțină această inițiativă.

– În momentul de față producția internă poate acoperi cererea de pe piață?

– România se află printre primele trei sau patru țări din Europa atât ca efective, cât și ca producție de miere. Am ajuns cu efectivele la nivelul celor din 1989, avem aproape un milion și jumătate de familii, dar din nefericire România are un consum de miere redus. Cu un consum mediu de 550 de grame pe cap de locuitor suntem penultimii din Europa. În aceste condiții România exportă jumătate din producție. Din păcate, toate inițiativele noastre pentru a crește consumul de miere, chiar și cel cu introducerea mierii în școli, au căzut. Sperăm totuși ca legiuitorul să înțeleagă că avem produse naturale și că, dacă ne dorim copii sănătoși, ar fi bine să începem să mâncăm și miere nu doar lapte și corn. Ca producție, spre exemplu, anul trecut s-a realizat doar un procent de 75% datorită secetei și ploilor succesive care s-au suprapus cu culesul de rapiță. În plus, în vara anului 2015 am avut probleme grave cu mortalitatea albinelor, în parte cauzată de utilizarea pesticidelor. În toată Lunca Dunării, Mehedinți, Tulcea, Brăila au murit aproximativ 120.000 de familii. Nu ne canalizăm acuzația doar pe utilizarea pesticidelor, dar la nivel mondial acestea sunt primul pericol pentru familiile de albine.

apicultura roi albine

– Totuși România continuă să le folosească.

– Este un subiect extrem de sensibil. Nu vreau să îi supăr pe cei din sectorul vegetal, pentru că albina și plantele sunt în simbioză. Sectorul vegetal are probleme pe care le-am înțeles, cu acei dăunători din sol care nu pot fi eradicați cu ușurință. Mi se pare totuși anormal că de ani de zile folosim aceste tratamente, iar suprafața tratată cu aceste pesticide nu se reduce. În aceste condiții albina va avea de suferit. Legat de neonicotinoide, în anii 2014 și 2015 a fost prevăzut să nu fie folosite în Europa, mai sunt doar două sau trei țări care au folosit aceste substanțe, iar România a primit în ambii ani derogări. Sigur, dacă ar fi niște zone individualizate, particularizate, cu analize care să confirme că mai este nevoie de utilizarea lor, atunci apicultorii ar înțelege. Dar am primit informări de la Ministerul Agriculturii și peste 90% din suprafața agricolă a României este tratată cu neonicotinoide. Se pare totuși că în toamna acestui an Uniunea Europeană va lua o hotărâre definitivă care nu va mai permite derogări.

Laura ZMARANDA

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului

Revista Lumea Satului