reclama youtube lumeasatuluitv
update 5 Dec 2019

Eficiența energetică. Prioritate zero pentru România

În ultimul clasament realizat la nivel european, România se află pe locul al doilea în Europa, după Bulgaria, în ceea ce privește ineficiența energetică. Cu alte cuvinte, consumăm mult, dar... ineficient. Mai ales în ultimii ani a crescut consumul de energie în agricultură și servicii, adică două „motoare“ care încep să miște din punct de vedere economic România, de aici și un potențial mare de eficientizare.

Cifre bune, semne proaste

Ultimele statistici arată că sectorul industrial și cel al construcțiilor au fost devansate de segmentul rezidențial, care a devenit cel mai mare consumator de energie din România. „Principalul consumator de energie al țării a devenit, de doi ani, sectorul rezidențial. Aceasta arată cel mai bine modul cum a fost restructurată economia țării. Industria și construcțiile au fost devansate“, a declarat Emil Calotă (foto), vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE). De unde această creștere? Potrivit lui Emil Calotă, „acest fapt evidenţiază evoluția standardelor de viață și a nivelului de trai al românilor“.

Emil Calota ANRE

Sigur, aceasta poate fi o explicație, dar credem că cea adevărată ar fi o scădere dramatică a activităților industriale, de aici și aparența devansării acestora de consumul populației. Mai ales în condițiile în care noua generație de aparatură electrocasnică consumă mult mai puțin acum decât în urmă cu câțiva ani. Ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată un consum final național de energie electrică în creștere cu 5,8% pentru primele două luni ale acestui an față de perioada similară a anului trecut, ajungând la 9,3 TWh, după cum a anunțat luni INS. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 6,6%, iar consumul populației a crescut cu 1%.

26 de miliarde de euro pentru controlul facturii

La nivelul celor 28 de state membre ale UE s-au identificat peste 54 de milioane de persoane afectate de creșterile prețurilor energiei, având venituri reduse și locuințe cu performanțe energetice reduse, potrivit unui studiu al Comisiei Europene. Astfel, circa 11 % din populația statelor membre se află în imposibilitatea de a-și încălzi în mod adecvat locuințele la prețuri suportabile ale energiei în condițiile creșterii prețurilor la energie electrică, energie termică și gaze. „De aceea eficiența energetică înseamnă controlul facturii de energie, bani mai puțini alocați cheltuielilor cu locuința proprie, posibilitatea de a utiliza neîntrerupt aceste servicii, pe scurt o viață civilizată și decentă“, explică Emil Calotă. În acest sens, începând din 2014 până în 2020, România are la dispoziție 26 de miliarde de euro pentru implementarea Planului Național de Acțiune în Domeniul Eficienței Energetice. „Suma reprezintă o cifră impresionantă, dar ea acoperă 11 domenii fie că este vorba de clădiri, transport, termoficare sau distribuție a energiei în toate formele, toate având ca numitor comun, potrivit acestui Plan, eficiența energetică. Deci acest Plan reprezintă investiții în diverse domenii pentru toată țara timp de 7 ani. Nu putem să nu remarcăm că 26 de miliarde de euro reprezintă pentru această perioadă o medie de 4 miliarde de euro pe an, un buget record de care nu beneficiază niciun alt sector din economie. Până la urmă nu este vorba de bani, ci de proiecte care, odată definite din punct de vedere tehnic, pot reprezenta atracții pentru alte diferite forme de finanțare“, ne-a mai declarat vicepreședintele ANRE.    

Tranziție la pas

În acest moment în Scoția 50% din cantitatea totală de energie provine din surse regenerabile, iar până în 2050 ținta este de 100%. Totodată, Norvegia are parcul auto în proporție tot de 50% bazat pe mașini electrice cu o țintă în următorii 10 ani de peste 90 de procente. Cât de greu sau ușor poate ajunge din urmă România țări care au făcut progrese semnificative în sectorul energiilor regenerabile? „Practic, este vorba de o tranziție energetică ca proces care se produce în toate țările din spațiul comunitar. Asta înseamnă că pas cu pas trecem de la sistemul de producere a energiei din surse convenționale, surse fosile bazate pe cărbune petrol și gaze către sistemul bazat pe resurse neconvenționale de tip regenerabil. Procesul acesta a început și în România, în condițiile în care totuși în țările din Vest este foarte avansat, iar acest proces va sta la baza noii strategii energetice pe care o gândește Guvernul României. Iar această tranziție este determinată nu doar de modificările din piața de energie, ci și de schimbările din domenii importante din societate cum ar fi revoluția informațională din zona IT, dar și de noile exigențe ale consumatorului final de energie în toate formele ei – electrică sau termică. Toate acestea vor grăbi decizia de politică energetică pe care toate statele, inclusiv România, vor trebui s-o ia.“

Viitorul aparține rețelelor inteligente

ANRE consideră că investițiile viitoare se vor regăsi în rețelele inteligente. Dar rețelele nu trebuie doar să fie înlocuite, ci să vizeze flexibilitate, să permită interconectări cu țările vecine și să aibă capacitatea de a prelua energie din surse regenerabile. În acest moment, în România va începe un program experimental care se află într-o fază incipientă, de tatonare. Este vorba de programul Smart City. „Un oraș inteligent, definit de acest program și care deja este aplicat în unele țări din UE, presupune un spațiu de locuire urbană în care practic toate serviciile publice de care avem nevoie sunt comandate și accesate de o interfață digitală la care are acces atât producătorul cât și consumatorul. Acest concept de tip «Smart» fie că vorbim de orașe inteligente sau de rețele electrice inteligente, înseamnă o oportunitate deosebită pentru România, mai ales dacă ne gândim ce potențial extraordinar avem în zona IT, recunoscut la nivel internațional. Deocamdată, în țara noastră sunt câteva orașe care vor începe proiectele-pilot... Dar, în opinia mea, în următorii 20 de ani digitalizarea sistemului energetic va lua amploare la nivel internațional, iar România va face cu siguranță parte din acest sistem.“

Probleme cu TVA-ul

Potrivit oficialului ANRE, regimul de TVA pentru producătorii de energie din surse regenerabile ar trebui modificat, în condițiile în care aceștia plătesc TVA pentru toate certificatele verzi primite, indiferent dacă acestea sunt sau nu vândute. În acest sens, schema de sprijin actuală ar trebui reconsiderată, cu aprobarea Consiliului Concurenței și a Comisiei Europene, în așa fel încât operatorii din sectorul energiei regenerabile să nu intre și mai mult în dificultate. „În acest moment este clar că piața de certificate verzi este distorsionată. Pentru a remedia situația, luăm în calcul diverse variante, însă niciuna nu va elimina prețul minim, pentru că acest lucru ar duce practic la desființarea schemei de sprijin. Nu se poate elimina nici prețul minim, nici cel maxim. Totodată, putem discuta și o relație între cota de energie regenerabilă și prețul minim, care să crească gradul de predictibilitate“, a mai precizat Emil Calotă.

Bogdan Panțuru