Imprimă această pagină
Articole revista 04 Aprilie 2016, 16:41

Vaci de lapte sau pentru carne?

Scris de

Aurel Placinschi este unul dintre cei mai importanți fermieri din nord-estul țării, cunoscut în branșă mai ales datorită devotamentului pe care îl acordă sectorului agricol. Având o amplă experiență în spate, la începutul anilor 2000 a înființat ferma zootehnică de la Tigănași care astăzi a ajuns la peste 800 de bovine, de lapte și carne, deocamdată. Spun deocamdată pentru că fermierul ia în serios în calcul să renunțe la creșterea efectivului pentru carne. Motivul? Prețul.

Peste 6.000 de litri de lapte livrați zilnic

Înainte de a intra în zona privată a agriculturii, domnul Placinschi a activat în cadrul CAP-ul din Țigănași, unde la un moment dat conducea o fermă de vaci, însă, așa cum s-a întâmplat în mai multe zone din țară, după anii ’90 efectivul de animale a scăzut, iar acest lucru l-a motivat să-și înființeze propria fermă. A început prin a cumpăra 10 vaci de lapte, urmând o dezvoltare treptată prin achiziționarea altor animale de la fermele din zonă care erau în impas.

„Am selectat cele mai bune animale de la fermele din zonă, am mizat și mizăm în continuare doar pe material seminal de calitate importat din SUA de la cei mai buni tauri din lume, pot spune chiar din top 10. Apreciez că a fost o creștere foarte bună, iar în acest moment avem aproximativ 230 de vaci cu lapte și livrăm aproximativ 6.400 de litri zilnic. Avem vaci din rase pure, Holstein, Bălţată Românească, dar şi câteva Brune pentru că îmbunătăţesc calitatea laptelui şi dau producţii foarte bune, 28-30 litri de lapte/zi“, a declarat fermierul.

Pentru ca producţia de lapte să fie constantă, iar fluxul de vânzare a laptelui să nu fie afectat, fătările sunt controlate pe tot parcursul anului. Nu mai puţin de 7,5 de hectare sunt dedicate fermei zootehnice, fiecare viţel având spaţiul lui, în timp ce vacile de lapte stau în grajduri separate de cele pentru carne.

Cum mai toate începuturile sunt dificile, ferma de la Țigănași şi-a început activitatea cu o sală de muls 2x5 achiziționată la mâna a doua. În timp, lucrurile s-au schimbat, iar în acest moment este implementat un sistem 2 x 14, tip brăduț, de ale cărui rezultate agricultorul este mulțumit „Am ales acest sistem pentru că putem observa mult mai bine procesul, suntem mulţumiţi de rezultatele obţinute, de durata mulsului şi a calităţii laptelui. Cred că o vom putea menţine încă mult timp de acum încolo, urmează să o mai modernizăm, să punem şi un calculator“, a menționat Placinschi.

Buna evoluție a fermei zootehnice este dată și de faptul că furajarea animalelor este asigurată din propria producție vegetală, ceea ce înseamnă costuri de întreținere mai mici. Timp de 6 luni animalele stau în stabulaţie pe pat de paie care este valorificat ulterior. În ceea ce priveşte managementul dejecţiilor, acestea sunt depozitate pe o platformă betonată, de unde toamna sunt preluate şi încorporate sub brazdă.

Fiecare zi este identică cu cealaltă la o fermă zootehnică. La Ţigănaşi activitatea începe la 4 dimineaţa, atunci când se face inventarierea pentru a vedea ce s-a întâmplat peste noapte, apoi începe mulsul, care durează până la ora 7, când se trece la furajarea animalelor. La ora 16:00 se începe cel de-al doilea proces de mulgere, după care se reia fluxul. Întrebat dacă este mulţumit de acest sector agricol, domnul Placinschi a răspuns afirmativ, însă cu precizarea că ar fi loc şi de mai bine: „Noi lucrăm de aproximativ 6 ani cu aceeaşi firmă de prelucrare şi avem o relaţie de colaborare foarte bună. Cred că un preţ cu 10% mai mult la preţul/litru de lapte ne-ar ajuta să fim profitabili şi ne-am putea dezvolta mai bine. S-a tot vorbit de eliminarea cotelor de lapte şi cum i-a afectat acest lucru pe fermieri. Este cert că la nivel european a scăzut preţul laptelui şi da, ne afectează şi pe noi, crescătorii de animale, dar nu suntem pe pierdere pentru că ne asigurăm singuri furajele, terenurile sunt apropiate fermei şi nu avem cheltuieli deosebite cu producerea furajelor“, a mai completat agricultorul.

Vacile de carne, o alternativă care nu rentează

Nu în urmă cu foarte mult timp, domnul Placinschi s-a gândit la o soluţie pentru ca vacile care dădeau mai puţin lapte sau care nu erau cele mai bune la montă să ajute ferma cu cât mai mult posibil. „În ultimii 5 ani am început să însămânţăm vaci de lapte mai puţin productive cu rase de carne. Acum am ajuns să avem 100 de animale, dintre care 40% mame, apoi juninci şi viţele, metis, generaţia a doua sau a treia din cam toate rasele de carne. După mai multe încercări, am constatat faptul că cea mai bună alegere este Angusul, o rasă bună, cu fătare uşoară, cu creştere rapidă şi care valorifică foarte bine orice tip de furaje. Rasele de carne se îngrijesc mai uşor; de regulă, cine poate să le ţină pe păşune este ideal atât pentru crescător, pentru că nu îl costă mare lucru, cât şi pentru animale pentru că le place păşunea şi cresc uşor. Pentru noi a reprezentat o alternativă deoarece putem valorifica şi furajele cu o calitate mai slabă pentru că la vaca de lapte trebuie să dăm furaje de foarte bună calitate, iar ceea ce rămâne de acolo reutilizăm în furajarea vacilor de carne“, a declarat fermierul ieşean.

Întrebat care dintre rase este mai ren­tabilă, Aurel Placinschi a răspuns că vrea să rămână la creşterea vacilor de lapte şi că trebuie să se decidă cât de curând dacă va continua şi dezvoltarea fermei de vaci de carne sau va renunţa la creşterea lor: „Nu suntem foarte mulţumiţi de preţul acordat la ora actuală pentru vacile de carne. Să luam o situaţie: dacă pornim cu o vacă cu viţel mic, peste un an vom vinde acel viţel şi vom avea deja un altul, aşadar hrănim două capete. Vindem unul, dar nu cu un preţ care să acopere în întregime costurile. La fermă avem spaţiu pentru aproximativ 800 de capete; efectivul de vaci de lapte va creşte în perioada următoare, aşa că în câteva luni trebuie să decidem dacă extindem ferma de carne, ceea ce ar însemna că trebuie să mai facem o construcţie nouă pentru iarnă.“

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON


Vizualizari 8149
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Articole recente - Lumea Satului

Articole înrudite