Adama Sultan iulie 2020
update 18 Sep 2020

Șapte motive să nu ratați biserica din Pătrăuți

Biserica „Sf. Cruce“ din Pătrăuți nu are voie să lipsească din oricare circuit turistic din Bucovina. Vă oferim șapte argumente pentru care s-o includeți în listă: are cea mai veche pictură interioară și exterioară dintre bisericile din Moldova; este cea mai veche ctitorie (păstrată) a voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt; este cel mai vechi așezământ construit în stil moldovenesc; este prima biserică din România inclusă în patrimoniul mondial UNESCO; este prima și singura mănăstire de maici ctitorită de domnul Moldovei; este primul lăcaș folosit ca loc pentru îngrijirea oștenilor voievodului răniți în luptele cu otomanii; aici veți descoperi „galbenul de Pătrăuți“, culoare cel puțin la fel de faimoasă ca albastrul de Voroneț al mult mai celebrei Capele Sixtine a Estului (supranume dat Mănăstirii Voroneț).

Satul Pătrăuți este situat la 10 km de vechea cetate de scaun a Moldovei. Curios este faptul că parohia în care se află Biserica „Sf. Cruce“ are doar 8% dintre enoriașii comunei. Asta și pentru că, în ultima perioadă, a existat un avânt neînțeles al sătenilor înspre alte confesiuni religioase. Ca urmare, primul monument UNESCO din România (1993) se întreține nu din contribuția mirenilor, ci din donații ale vizitatorilor ori intervenții guvernamentale.

Cea mai veche dintre zidirile lui Șefan

Inițial, întemeierea bisericii a fost pusă în seama unui oarecare Pătru. Documentele de mai târziu i-au atribuit fără tăgadă ctitoria domnului Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt. Pisania în limba slavonă de deasupra portalului de intrare este edificatoare: „Io, Ștefan Voievod, Domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a început să zidească această Mănăstire în numele Sfintei Cruci, în anul 6995 (1487) luna iunie, ziua 13“. Lăcașul de la Pătrăuți n-a fost inițial primul construit de marele voievod. Înaintea sa au mai fost cele de la Putna și Milișăuți. Variantele originale ale acestora au fost însă distruse, astfel că Biserica Pătrăuți a rămas cea mai veche dintre zidirile lui Ștefan. Unii consideră un miracol faptul că mănăstirea, singura de maici dintre ctitoriile voievodului, a rezistat până astăzi: a fost jefuită în repetate rânduri, transformată în loc de îngrijire a răniților, părăsită vreme de 200 de ani, refăcută prin secolul al XVIII-lea și iar distrusă, transformată din mănăstire în biserică de mir etc.

Arhitectură și picturi unice

Biserica Patrauti aMicuțul lăcaș a conservat perfect arhitectura, o îmbinare a patru stiluri: bizantin (compartimentarea tipică în pronaos, naos și altar); latin (un plan al construcției sub formă de cruce cu brațe inegale); gotic (felul de încrustare a ușilor și ferestrelor); moldovenesc (turla de deasupra naosului bisericii și acoperișul, în general, precum și interiorul din dreptul naosului). Interesant este că abia prin anii 1980 a fost descoperită pictura originală exterioară. Cel care a salvat largi amprente a fost prof. Vasile Drăguț, tot domnia sa ajungând la concluzia că doar peretele din apus a fost pictat cu o scenă din „Judecata de apoi“. Interiorul poate fi socotit o capodoperă prin temele unice și culoarea ocru-auriu, renumitul „galben de Pătrăuți“, negăsit niciunde altundeva în lăcașurile de cult din România.

Două teme sunt unicat: „Tabloul votiv“, în care Ștefan cel Mare și Sfânt, pictat alături de soție și fiul său, Bogdan al III-lea, îi oferă biserica lui Iisus Hristos, și „Cavalcada Sf. Cruci“, o armată de sfinți militari, călare și înarmați, uciși în timpul persecuțiilor anticreștine, conduși în Rai de Arhanghelul Mihai și de Împăratul Constantin. Această icoană unică între picturile bizantine reprezintă, în fapt, ruga de biruință pe care voievodul o înalță, chemând armatele cerului în sprijinul armatelor sale pământene, pentru apărarea țării și a creștinismului.

Biserica Patrauti dCel puțin 25 de biserici se spune că ar fi ctitorit Ștefan cel Mare. Mitul potrivit căruia construia câte o biserică după fiecare bătălie nu este real; mai degrabă ele au fost înălțate pentru pomenirea oștenilor căzuți în lupte ori pentru a-i mulțumi Domnului pentru anumite biruințe. Pisaniile păstrate îl atestă pe voievodul moldovean ziditor al următoarelor lăcașuri de cult: Putna, Milișăuți, Pătrăuți, Sfântul Ilie (Șcheia), Voroneț, Baia, Volovăț, Reușeni (Suceava), Neamț, Războieni, Tazlău, Piatra Neamț (Neamț), Iași, Cotnari, Hârlău, Dobrovăț, Cucuteni (Iași), Dorohoi și Popăuți (Botoșani), Vaslui și Huși (Vaslui), Bacău și Borzești (Bacău), Râmnicu Sărat (Buzău) și M. Zografu, de la Muntele Athos.

Maria Bogdan