Ferma de vaci a familiei Milanovici, un model de exploatare în Teleorman

Totul a plecat de la seniorii familiei, însă astăzi este desăvârșit de noua generație: cei 4 copii, nurorile și ginerii soților Milanovici. O familie care a știut să-și reunească toți membrii pentru a trage împreună de hățurile afacerii pe care o dezvoltă în domeniul vegetal și zootehnic. Mentalitatea sănătoasă implementată copiilor de mici, cultivarea gustului pentru bani, dar și precauția de a investi au dus la dezvoltarea unei ferme model care a înghițit deja peste 1 mil. de euro și al cărei apetit nu se oprește aici, dat fiind că și afacerea este în plină dezvoltare.

Aptitudini de antreprenor dobândite în copilărie

Interlocutor ne-a fost Ioana Popescu,

32 de ani, una dintre fetele soților Milanovici, responsabilă cu administrarea personalului, contabilitatea primară, relația cu clienții, furnizorii, aprovizionare sau desfacere, iar în acest caz și purtătoarea de cuvânt a fermei. Parcursul ei în viață a fost bine gândit și direcționat de mamă, care la 15 ani o implica în activitatea fermei punând-o să calculeze și să dea arenda proprietarilor terenurilor pe care le lucrau. Apoi, la 18 ani, părinții i-au dat 1 ha, așa cum au făcut și cu ceilalți frați, pentru a învăța să câștige primii bani. În vara respectivă a cultivat pepeni și așa a plecat la mare pe banii ei. Mai târziu, după absolvirea facultății, a muncit în două bănci dar, deși câștiga 6.000 lei ca director de sucursală, a hotărât să plece de sub papucul multinaționalelor și să se implice 100% în afacerea familiei. Astăzi îi are alături pe fratele ei mai mare care se ocupă de partea vegetală a afacerii, în timp ce soțul și cumnatul au în grijă zootehnia. Părinții și cumnatele supervizează alte aspecte ale fermei, copiii, dar și propriile gospodării.

Un start bun asigurat de părinți

În acest caz părinții au fost întotdeauna un exemplu bun de urmat pentru tânăra generație. Ca deschizători de drumuri, în 1993 aceștia au început să facă primele investiții în agricultură. Au cumpărat teren, au luat și în arendă, iar în 1996 s-au avântat cu curaj și în zootehnie. La vremea respectivă ferma număra doar 10 vaci de lapte și deținea o suprafață de 150 ha. Acum unitatea din comuna Furculești lucrează 660 ha, din care 100 ha în proprietate, și are 123 de capete de bovine adăpostite într-un grajd ultramodern. Fiind vorba de o fermă cu vaci de lapte, rasa care domină efectivul este Holstein, Holstein Red. „Pe lângă vacile pe care le-am cumpărat pentru noua fermă, am păstrat și câteva exemplare de Bălțată Românească, am făcut o selecție și am oprit animalele care au o productivitate bună. Mai avem doar 20 de vaci din lotul vechi. În schimb, avem 17 viței cu o vârstă până în 3 luni, 4 viței proaspăt înțărcați și 12 viței cu vârste între 6 și 12 luni. Restul de efectiv înseamnă vaci gestante și vaci în lactație“, ne explică Ioana Popescu.

Întreaga producție, procesată la Giurgiu

La momentul vizitei noastre în fermă erau mulse 65 de vaci de lapte, însă pe parcursul anului numărul lor fluctuează în funcție de perioada de gestație. Producția obținută ajunge la 25 litri/cap de animal și este preluată de o fabrică de procesare a laptelui din Giurgiu la un preț acceptabil în baza unei colaborări de 9 ani. În opinia tinerilor fermieri, prețul nu este extraordinar, mai ales că a scăzut față de anul trecut însă, în condițiile în care își obțin singuri furajul, îl consideră acceptabil.

Pentru a atinge acest nivel de producție animalele sunt atent hrănite. „Avem o echipă de medici veterinari și un nutriționist cu care colaborăm. Mergem pe două rețete de furajare, vacile de lapte primesc o rețetă care include lucernă, paie de grâu sau de ovăz, porumb siloz, amestec de cereale, diferite concentrate în funcție de perioada lor de lactație, premixuri (bicarbonat de sodiu, carbonat de calciu). De partea de nutriție se ocupă un nutriționist, noi doar punem în aplicare rețetele stabilite de el. Ele se fac în funcție de nivelul de grăsime, de proteină pe care vrei să-l obții în lapte“, afirmă Ioana Popescu.

Viitorul afacerii, dezvoltarea

Ferma familiei Milanovici are deja un parcurs ascendent, însă investițiile nu se opresc aici, mai ales că numărul de animale nu atinge capacitatea maximă a noului grajd. În acest sens, obiectivele prioritare au în vedere achiziționarea unui nou lot de 60 de vițele gestante pe care au de gând să le aducă din Ungaria sau Slovenia, construirea unui fânar și un alt adăpost pentru tineret. „Avem nevoie de acest fânar, vrem să facem o celulă din beton pentru porumbul siloz, care este foarte important în alimentația lor. Toate investițiile acestea ar presupune circa 300-400.000 euro, bani pe care sper să-i obținem tot din fonduri europene, pe noul PNDR“, declară încrezătoare tânăra. Pentru că ferma pe care o dețin ar putea constitui un model pentru fermele mici și medii din România, am rugat-o pe Ioana să-mi spună ce crede că ar trebui să facă cei care vor să-i urmeze exemplul. Iată și răspunsul: „Eu cred mult în afacerile de familie. Acestea au un viitor, doar să își dorească să acceseze fonduri europene, să-și dorească să evolueze. UE ne solicită să producem lapte conform, pentru asta România trebuie să se modernizeze, să se retehnologizeze ca zootehnia să meargă mai departe. Apoi, este important să ceară ajutor celor care se pricep în domeniu. Să întrebe, să meargă să viziteze ferme, să asculte părerile unor tehnologi. Eu am făcut prospectare 2 ani, am vizitat ferme aici, în România, și mi-am dat seama că zootehnia pe care o făceam anterior nu era ceea ce trebuia pentru vremurile pe care le trăim. Am cunoscut proiectanți, arhitecți, zootehniști, medici veterinari mult înainte de a începe afacerea.“

Un grajd de 1.034.000 euro

Vechiul grajd în care au fost crescute primele animale nu a fost pe placul tinerei generații. „Investiția în noul grajd a început în 2012 ca proiectare și a fost implementat în 2014-2015. Am apelat la fonduri europene, valoarea totală a proiectului fiind de 1.034.000 euro, din care 50% din valoare a fost asigurată de noi prin cofinanțare (fonduri proprii și credit bancar). Construcția a fost gândită pe o structură metalică, cu o capacitate de 200 de capete. Hala este împărțită în două, cu spațiu pe mijloc, pentru a permite intrarea remorcii tehnologice cu care se face furajarea animalelor. Acestea sunt așezate pe categorii, pe partea stângă avem spațiu cu cușete individuale pentru vaci în lactație, iar pe partea dreaptă stații cu așternut permanent de paie pentru maternitate, infirmerie, tineret. Tehnologia a fost gândită astfel încât fluxul tehnologic să fie cât mai bun în grajd“, spune tânăra întreprinzătoare.

Patricia Alexandra POP