Imprimă această pagină
Articole revista 01 Martie 2016, 12:55

O cultură de la A la Z. Murul (Rubus laciniatus)

Scris de

Cunoscut inițial în flora spontană, murul a fost introdus în cultură după ce amelioratorii au obținut varietatea fără ghimpi. În România sunt cunoscute și utilizate soiurile Thornfree, Chester, Loch Ness, Arapaho, Hull, Triple Crown etc. Ca arie de cultură sunt preferate zonele în care temperaturile nu scad sub -12...15°C ; altminteri, tulpinile trebuie protejate în timpul iernii.

Murul este un arbust peren care crește în Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și America de Nord. În flora spontană îl întâlnim la marginea pădurilor, în poieni, de-a lungul apelor curgătoare. Specia a fost adusă în cultură, în afară de rostul său culinar (dulcețuri din fructe), pentru proprietățile tonice, diuretice, sudorifice, laxative și depurative ale frunzelor și fructelor.

Plantarea

Materialul săditor utilizat poate avea un an sau doi, cu 2-3 tulpini de 20-40 cm. Terenul se ară și se discuiește, plantarea urmând să fie efectuată primăvara, în gropi de 40 x 40 x 40 cm. Este ideal să fie aplicată și o fertilizare la plantare: 6-8 kg de mraniță și 60 g de îngrășăminte complexe la fiecare plantă. Distanța dintre rânduri va fi de 2,5-3,0 m, iar între plante pe rând, de 1,5-2,0 m. Sistemul de susținere va fi realizat din șpalieri fixați la distanță de 8-10 m, cu trei rânduri de sârme, primul la 80 cm față de sol, următoarele, la 50 cm. Forma de conducere cel mai des folosită este sub formă de evan­tai. Pentru producții la capacitatea maximă a soiurilor este de preferat să asigurăm și un sistem de irigare prin picurare. De reținut: murul se înmulțește extrem de ușor, prin marcotaj sau despărțirea tufelor.

Tăieri de formare/fructificare

  • Anul I de plantare: se lasă 2-3 tulpini, scurtate la 20-25 cm;
  • Anul al II-lea: din tulpinile crescute în primul an se aleg două (cele mai dezvoltate), se scurtează la 140-150 cm, se palisează sub formă de „V“;
  • Anul al III-lea: se elimină primele două tulpini uscate de la bază, se aleg altele patru, care se scurtează la 160-180 cm, dirijate sub formă de evantai. Din ramificațiile laterale se păstrează 4-5 pe fiecare tulpină, tăiate la 3-4 muguri. În anii următori tăierile de rodire sunt identice, cu păstrarea a 6-8 tulpini/tufă.

Lucrări de îngrijire/recoltare

Anual, solul se lucrează ori de câte ori este nevoie, pentru a-l menține curat de buruieni, mecanic între rânduri și manual, între plante pe rând. Pentru fertilizare, având în vedere că murul va fi totuși o cultură cât de cât ecologică, vom folosi îngrășăminte organice. Irigarea se face, în funcție de precipitații, de 6-8 ori pe sezon, cu norme de udare de 350-400 mc/ha. Fitoprotecția vizează combaterea bolilor specifice – rugina, pătarea albă și mucegaiul cenușiu al plantelor și a principalilor dăunători – afide, păianjenii tetranichizi și insectele defoliatoare. Acolo unde temperaturile scad frecvent sub -15°C este nevoie de protecția tulpinilor împotriva înghețului: se desprind de pe sârme, se întind la sol, se fixează cu brazde de pământ și se acoperă cu folie termoizolantă sau paie ori resturi vegetale. Primăvara devreme se descoperă, aplicându-se și tăierile specifice. Fructele se recoltează din trei în trei zile, începând din prima decadă a lunii august, în zonele de câmpie, și până la finele lunii octombrie, în zonele colinare. Producția poate ajunge la 4-8 tone/ha, în funcție de soi.

Maria BOGDAN


Vizualizari 3473
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Articole recente - Lumea Satului

Articole înrudite