Banner Lumea Satului 260 x 100 px    Adama decembrie 2020
update 14 Jan 2021

Bucovina. Mărțișoare din lemn, un cadou autentic cu simboluri străvechi

Mărțișoarele cioplite în lemn, cu simboluri străvechi, cu modele folclorice tradiționale din Bucovina, păsări vestitoare ale primăverii sau semne zodiacale sunt o provocare a lui Florin Cramariuc, președintele Asociației Meșterilor Populari din Bucovina pentru cei care doresc să ofere în luna martie un dar autentic, care să înlocuiască clasicul mărțișor.

Lupta împotriva obiectelor fără valoare artistică

Pe Florin Cramariuc l-am găsit în atelierul său pregătind colecția de mărțișoare pentru această primăvară. Cioplitorul în lemn este cunoscut în întreaga țară dar și în străinătate, participând la numeroase manifestări de promovare a Bucovinei sau la târguri internaționale în importante orașe europene sau de pe alte continente cu măști, mobilier tradițional, linguri, furci de tors, porți de lemn sau pentru a împărtăși și altora din talentul său. Florin Cramariuc face parte dintr-o selectă galerie a meșterilor populari români care reușesc cu măiestrie să transforme o banală bucată de lemn într-o adevărată operă de artă populară. Obiceiul de a dărui mărțișoare există încă de pe vremea dacilor, dar de trei ani se dăruiesc și mărțișoare marca Cramariuc.

„Am pornit de trei ani cu mărțișoarele, ca un fel de răzbunare pentru kitsch-urile care au intrat și au năpădit piața. Niște cadouri imposibil de privit, dar să le mai și dăruiești cuiva drag. Nu știu de unde sunt aduse, nu arunc vina pe cineva, dar noi avem atâtea lucruri frumoase de oferit... De mic am cioplit în lemn alături de bunicul Constantin Cramariuc, mare meșter de case și de unelte agricole, realizând obiecte minunate din lemnul din Breaza Bucovinei, printre care erau și mărțișoare. Era mult de muncă, dar ofeream din toată inima persoanei care îmi era dragă un mărțișor în care era o mică parte din sufletul meu și aceasta îl purta cu plăcere. În 2013 am început cu zodiacul; mi s-a părut mai facil, mai la îndemână, apoi au urmat simbolurile dragostei – inimioare, păsări, dragobeți, tot ce este legat de obiceiurile noastre. Vă spun fără falsă modestie: un șef mare de la noi când le-a văzut, mi-a spus: «Florine, ai adus și tu din astea din lemn din China? Da, șefu', da asta-i China din Bucovina, nu-i China din China». Nu i-a venit să creadă pentru că nimeni nu mă știa ca fiind omul care face mărțișoare. Cioplesc stâlpi, fac lucruri monumentale, fac mobilier și nu mă ocup cu obiecte mărunte. Dar am făcut în ciudă, am vrut să mă răzbun, simțeam că explodez dacă nu fac așa ceva, să le arăt că nimic nu este imposibil pentru un meșter popular din Bucovina“, ne-a mărturisit Florin Cramariuc.

Mărțișoarele scot în evidență desenul lemnului

Florin Cramariuc spune că mărțișoarele realizate de meșterii populari demonstrează că lucrurile autentice, originale își găsesc locul chiar și în prima zi din luna martie. El păstrează mărțișoarele într-o lădiță din lemn, frumos aranjate pe categorii. „Având multe modele, nu le putem amesteca. Anul acesta trebuie să mai fac o cutie pentru că iarna am mai lucrat câteva modele noi. Mărțișoarele sunt făcute dintr-un material care are un desen frumos, salcâm, prun, cireș, nuc. Urmăresc desenul lemnului pentru că piesa este micuță și, dacă nu îi caut un desen frumos care să atragă privirea celui care vrea să-l cumpere, atunci nu reușesc să pun în valoare nici lemnul, dar nici munca. Eu las lemnul așa cum l-a dat bunul Dumnezeu, adică având culoarea sa naturală. Folosesc aceleași instrumente care sunt folosite la cioplitul unei lăzi de zestre sau a unei linguri, același traforaj clasic pe care îl aveam și în urmă cu 50 de ani, când eram în clasa I și lucram în placaj“, ne-a spus meșterul Cramariuc.

Fiecare mărțișor are povestea lui

Sunt mici, sunt atrăgătoare și necesită și multă migală. Ca să facă un mărțișor, de la bucata de lemn până la ultimul finisaj, lui Florin Cramariuc îi ia cam o oră. Toate mărțișoarele au povești interesante astfel încât, după ce le asculți, cu greu te decizi ce mărțișor ar fi mai potrivit pentru a fi dăruit unei persoane dragi. „Pomul vieții la noi la români este simbolizat de brad. El însoțește omul de la naștere până la moarte și chiar la zilele onomastice. În Bucovina, de Sf. Ioan, Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru, Sf. Vasile se pune acel struț la poartă (un brăduț împodobit) și, dacă îl prinzi pe cel care pune struțul, dă el de băut, dacă nu l-ai prins vine a doua zi și trebuie să îi faci tu cinste. Indiferent ce lucru ai lua, chiar și o daltă cu care lucrez, o unealtă din gospodăria țărănească, are o poveste în spate mai scurtă sau mai lungă“, și-a început meșterul poveștile despre mărțișoare.

Mărțișoare cu simboluri celtice

Pe lângă povești, mărțișoarele sunt și simboluri. Soarele vieții, cu razele ascendente spre stânga, este simbolul vieții, al căldurii, al zilei, al luminii și se regăsește și pe mărțișoare, în timp ce soarele cu raze descendente se va regăsi pe pietre funerare, troițe, pe stâlpii funerari, la cerdacurile de la biserici și mănăstiri. Păsările sunt simbolul dragostei, primăverii, al păcii, împăcării și al libertății. Inimioara, asociată cu dragostea, cu emoțiile, cu sentimentele și chiar cu spiritul, este cel mai căutat mărțișor, trifoiul cu trei foi, cu patru foi aduce noroc, crucea este simbolul de căpătâi al creștinismului, reprezentând patima, moartea și învierea Domnului.

„Anul acesta vin cu câteva noutăți. Noi am fost la confluența cu celții și am trecut pe câteva simboluri celtice, fiindcă sunt căutate de tineret. Eu le fac după obiecte vechi, care păstrează aceste simboluri, le reproduc ca atare și nu îmbunătățesc cu nimic. Fac asta pentru a păstra aceste simboluri și a le transmite mai departe. Le spun cumpărătorilor ce înseamnă pentru că aceştia doresc să știe ce poartă, ce simbol dăruiesc“, ne-a declarat Florin Cramariuc.

Mărțișoare cu șnur alb și negru

La meșterul Florin Cramariuc am găsit și mărțișoare cu șnur în alb și negru, confecționate de băiatul său. Ne-a spus că așa a fost primul mărțișor de pe vremea dacilor, o brățară din două fire, alb și negru, făcute din lână, nevopsită, toarsă și răsucită, brățară care se punea la încheietura mâinii copilului la naștere, pentru protecție. „Alb și roșu a ajuns la noi odată cu ocupația austro-ungară, cu bradul de Crăciun. Noi am avut alb și negru, din Vest ne-a venit roșul. Lumea întreabă de ce am mărțișoare cu alb și negru, le explic despre ce este vorba și cei destupați la minte le achiziționează. Lumea apreciază mărțișoarele meșterilor populari, chiar dacă nu sunt chiar de un leu bucata, cum se vând pe tarabe cele chinezești, dar nu sunt nici scumpe. Eu zic că merită să oferi un lucru de calitate persoanei pe care o îndrăgești, o iubești și vrei să-i faci o surpriză“, a explicat Florin Cramariuc.

Silviu Buculei

GALERIE FOTO