reclama youtube lumeasatuluitv
update 24 May 2019

Mazărea trebuie semănată în „mustul zăpezii“

Cultura de mazăre este relativ ușoară, iar recolta obținută este foarte importantă. Se poate cultiva în toate zonele agricole și asigură producții bune în toți anii deoarece folosește bine apa acumulată în sol în perioada toamnă-iarnă.

Până se vor realiza soiurile de mazăre de toamnă, care sunt în curs de creare la INCDA Fundulea, mazărea de primăvară trebuie semănată foarte timpuriu. Boabele de mazăre fiind bogate în proteină (20-35%) și amidon (30-50%), sunt folosite în hrana oamenilor ca boabe verzi sau conservate, dar și ca boabe uscate, măcinate, iar din făina obținută se pot prepara piureuri sau participă (15%) la fabricarea unor sortimente de pâine.

Cel mai mult boabele se folosesc în furajarea animalelor, în special la tineret, sub formă de uruială în amestec cu alte furaje.

Plantele de mazăre în amestec cu unele graminee formează borceagul care se folosește în furajarea animalelor în stare verde, ca fân sau sub formă de siloz. Vrejii de mazăre, bogați în proteină (6-10%), se folosesc la furajarea oilor.

Cultura de mazăre lasă solul bogat în azot (80-100 kg/ha) și, eliberând terenul devreme, în condiții de irigare, se poate însămânța porumb sau floarea-soarelui cultura a II-a. Mazărea asigură „dospirea solului“ datorită capacității plantelor de a feri suprafața terenului de acțiunea directă a razelor solare, de a păstra umiditatea în sol și de a favoriza activitatea microbiologică.

Având rădăcină pivotantă ce pătrunde adânc în sol (100 cm) și cu capacitate de solubilizare a compușilor greu solubili de fosfor și calciu, poate valorifica apa și hrana dintr-un volum mare de sol și aduce la suprafață compuși de fosfor și calciu necesari cultu­rilor postmergătoare. Mazărea este o excelentă premergătoare pentru grâul de toamnă.

În afară de aceste importante avantaje agronomice ale culturii de mazăre, în urma lansării de către Organizația Mondială a Sănătății a pericolului pe care îl prezintă consumul de carne roșie, nutriționiștii au scos în evidență și multe avantaje privind sănătatea oamenilor prin consumul de mazăre. Astfel, ei arată că, pe lângă conținutul ridicat de proteină, mazărea este o sursă de vitamine, minerale și fibre.

Conține vitamina K ce are rol în activitatea calciului din organism. Conține acid folic și vitamina B6 care combat osteoporoza și arteroscleroza. Este sursă importantă de vitamina C, principal antioxidant care protejează organismul de viruși și boli. Este mai ușor digestibilă decât carnea și încetinește procesul de îmbătrânire. Consumul de mazăre echilibrează funcțiile sistemului cardiovascular.

Având asemenea multiple și importante avantaje, credem că este necesar să se extindă această cultură și să i se acorde maximum de atenție tehnologică.

Semănatul reprezintă veriga tehnologică esențială în reușita culturii de mazăre.

Având ca plantă premergătoare, de regulă, porumbul, în toamnă se efectuează arătura la 20-25 cm adâncime cu plugul în agregat cu grapa stelată astfel ca la intrarea în iarnă terenul să fie afânat, mărunțit și nivelat.

Terenul astfel pregătit în primăvară se zvântă repede și uniform, putând trece la pregătirea patului germinativ cu combinatorul care lucrează la adâncimea de 6-7 cm, cât este adâncimea de încorporare a seminței.

În anii din urmă o astfel de situație s-a realizat la mijlocul lunii februarie, când am semănat 400 ha cu mazăre și am obținut 3.600-4.000 kg/ha.

Este necesar semănatul în „mustul zăpezii“ deoarece pentru germinare mazărea are nevoie de mai multă apă (peste 100% din greutatea seminței) și nu necesită temperaturi ridicate, mulțumindu-se cu 1-2°C.

Dacă la desprimăvărare terenul ar fi denivelat, se zvântă neuniform și trebuie așteptat până se poate intra pe teren cu grapa cu discuri pentru nivelare.

Grapa cu discuri răscolește solul, provocând mari pierderi de apă, iar semănatul nu se mai poate încadra în epoca optimă.

Întârzierea semănatului cu 2 săptămâni a dus la diminuarea producției cu 20-30%, iar după 3 săptămâni producția se reduce la jumătate sau se compromite cultura.

Nu trebuie să ne temem de eventualele temperaturi scăzute care apar după răsărirea mazării deoarece plantele tinere suportă ușor temperaturi de minus 5-6°C sau chiar minus 12°C de scurtă durată.

Semănată în „mustul zăpezii“, mazărea vegetează mai bine la temperaturi scăzute, iar înflorirea și fructificarea au loc în mai-iunie, când cad mai multe precipitații și scapă de fenomenele de arșiță și secetă.

Sămânța folosită trebuie să fie sănătoasă, fără galerii de gărgăriță, să aibă puritatea de 93-99% și germinație mai mare de 80%. În ziua semănatului se tratează cu nitragin, după care trebuie ferită de razele solare.

Se seamănă la distanța de 12,5 cm între rânduri, asigurând 125-130 boabe germinabile/m2, astfel ca la recoltare să rămână cel puțin 100-115 plante/m2.

Se folosesc 225-300 kg de sămânță/hectar.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU