reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Nov 2019

Scrisoare deschisă către: prim-ministru Dacian Cioloş, vicepremier Vasile Dâncu, ministrul Agriculturii Achim Irimescu

„Numele meu este Leontina Prodan, sunt născută în satul Gâlgăul Almaşului, judeţul Sălaj, iar după absolvirea Facultăţii de Studii Economice la Universitatea de Vest Timişoara (1980) am lucrat ca economist până în 1991, an în care am început o afacere în domeniul producţiei de confecţii. Activitatea aceasta o desfăşor şi astăzi având ca segment de piaţă: vestimentaţia şcolară, îmbrăcăminte naturală din in şi cânepă (costume populare), ateliere de promovare a meseriilor şi meşteșugurilor tradiţionale. Între timp am absolvit secţia de Design Vestimentar a Facultăţii de Arte Plastice Timişoara, iar în prezent sunt masterand în anul II la USAMV Cluj: Agricultură, Schimbări Climatice şi Siguranţă Alimentară.

V-am prezentat aceste detalii pentru a înţelege de ce în 2014 am cultivat in şi cânepă în satul meu, pentru a avea materie primă pentru activitatea firmei. Ştiam despre probleme legate de legislaţie, dar eu doresc să îmi păstrez identitatea şi libertatea de a continua ceea mi-a transmis neamul meu. Am întâmpinat situaţii ridicole până am reuşit să obţin o autorizaţie de cultură a cânepii în sistem gospodăresc, iar mama mea de 83 de ani a făcut faţă tuturor controalelor: Direcţia Agricolă, Brigada Antidrog şi Crimă Organizată!

În anul 2015 având deja experienţă, am crezut că va fi mai uşor, a trebuit să fac aceleaşi demersuri, inclusiv să cumpăr altă sămânţă certificată pentru că cea obţinută de mine nu aveam voie să o folosesc pentru însămânţare. Dar cultura în sistem gospodăresc nu figurează în legislaţie, pentru că în noul PNDR 2014-2020, ŢĂRANUL nu mai există, aşa că suprafaţa mea de cinci arii cultivate cu cânepă a trebuit să o declar lot experimental, folosindu-mă în acest sens de adeverinţa de masterand la USAMV Cluj. Anul acesta, pe 6 august, am organizat la Gâlgăul Almaşului Ziua Cânepii, eveniment la care au participat personalităţi importante din domeniu (76 de profesori, cercetători, investitori), peste 700 de persoane interesate de cultura plantelor tehnice. Reprezentanţii din MADR nu au răspuns invitaţiei noastre.

Prin iniţiativa Drumul inului şi cânepii a Asociaţiei Culturale Tradiţii, Identitate şi Succes (ACTIS – Timişoara), câţiva cultivatori au reuşit să obţină autorizaţii pe suprafeţe mici în judeţul Arad şi Cluj, dar cu foarte mari probleme create de funcţionarii din instituţiile statului: primării, Direcţii Agricole, Direcţia Antidrog, Poliţie, Ministerul Agriculturii.

Cânepa românească este recunoscută în lume, nemţii, spre exemplu, o numeau «fibra de aur» a României. Aproape zilnic primim solicitări din ţară şi din străinătate pentru produse din cânepa noastră. În magazinele naturiste şi supermarketuri se găsesc seminţe şi frunze din China, Franţa, Austria, iar firma Cannah – Salonta produce ulei de cânepă, procesând săptămânal 5 tone de seminţe importate din China şi Franţa. Un alt procesator importă din Austria.

Incompetenţa la cel mai înalt nivel, prin adoptarea legii 143/2000, care interzice culturile de Cannabis fără să menţioneze diferenţa dintre Cannabis sativa şi Cannabis indica, şi a altor acte şi norme de aplicare, au dus la distrugerea în totalitate a unităţilor de procesare (topitorii, filaturii, ţesătorii, staţiuni de cercetare). Lipsa cânepii ca plantă de asolament îngrijorează adevăraţii specialişti agronomi, marginalizaţi în drepturi de opinie şi decizie.

Lipsa de atitudine a Forurilor ştiinţifice (academii, universităţi, institute de cercetare) privind manipularea media prin denumirea drogurilor sintetice Etnobotanice, care nu au legătură nici cu Etno şi nici cu Botanica, este de neînţeles. Denumirea ştiinţifică a cânepii româneşti este Cannabis Sativa. Această plantă este diferită de Cannabis indica prin conţinutul de THC. În actele oficiale ale Ministerului Agriculturii denumirea de cânepă nu este folosită, ci doar cea de plantă holotropă şi halucinogenă, argumentând că «ne-am aliniat armonios la legislaţia europeană» (Elena Tatomir – dir. General MADR).

Sunt mari oameni de ştiinţă ai planetei care susţin importanţa şi necesitatea acestei plante. Îl menţionez aici şi pe savantul japonez Masaro Emoto, care în cartea «Viaţa secretă a apei» (ed. Adevăr divin, pag 140-147) susţine că planeta poate fi salvată de cânepă.

La noi în ţară firma Hofigal este premiată cu aur la Geneva pentru tratarea cancerului pe bază de cânepă, la Cluj CASA BIO a editat cartea „Sănătate multă într-un miez de cânepă“ (Alina Varadi), iar la Lugoj, Virginia Faur, inginer doctor chimist, în cartea «Un brevet de viaţă lungă», la capitolul Cânepa românească nu este drog. Este o plantă-miracol (pag 139-149) ne prezintă o listă cu beneficiile cânepii.

Este nevoie de legi clare şi corecte care să repună în drepturi cea mai veche plantă cultivată pe pământ, de o viziune şi o strategie bine documentată pe cele două direcţii: sistemul industrial şi sistemul gospodăresc (foarte important pentru civilizaţia rurală, adică pentru gospodăria ţărănească). În războiul economic în care am depus armele prin incompetenţă, trădare şi corupţie, putem deveni imbatabili prin respectarea tradiţiilor şi identităţii, prin promovarea valorilor spirituale ale neamului nostru.“

(Leontina Prodan)

Articole înrudite